Istoria recentă arată că sondajele de opinie au dat rateuri uriaşe în momente cruciale pentru viitorul naţiunilor. Dacă estimările dinainte de Brexit prevesteau rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, în Statele Unite americanii erau aproape siguri că Hillary Clinton va câştiga în faţa lui Donald Trump. Şi în România avem câteva episoade legendare în care alegerile au avut un final cu totul neaşteptat.
“Dacă ne-am fi luat după sondajele de opinie, România i-ar fi avut președinți pe Adrian Năstase, Mircea Geoană și Victor Ponta”, scria liberala Hildegard Brandl în ultima săptămână de campanie. De aceeaşi parere a fost şi Clotilde Armand (USR), care şi-a manifestat scepticismul faţă de industria sondajelor de opinie. "Cu toate că nu am o prea mare experiență politică, pot spune că am constatat faptul că nu putem să ne bazăm pe niciun fel de sondaje. Eu, când am fost la alegerile locale, am crescut cu 22% în două zile. Am avut 8% vineri, înainte de alegeri și eram la aproape 38% duminica. În opinia mea, sondajele nu sunt semnificative, nu numai în România, ci peste tot în lume", a spus franţuzoaica Clotilde. Pe de altă parte. şefa liberalilor, Alina Gorghiu, a acuzat că “propaganda PSD se foloseşte de cercetări sociologice contrafăcute”.
Mihaela, dragostea mea!
Un moment rămas în istorie s-a petrecut în 2009, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Sondajele îl indicau pe Mircea Geoană, candidatul PSD, cu 54% şanse de reuşită, în vreme ce contracandidatul său, Traian Băsescu, avea o estimare de numai 46%. Rezultatul alegerilor a rămas unul istoric. În vreme ce dumincă seara, exit-poll-urile de la ora 19 (publicate la ora 21:00) şi care nu includeau estimările voturilor la secţiile din străinătate, îl anunţau pe Mircea Geoană preşedinte, situaţia s-a schimbat radical luni de dimineaţă, după ce au fost publicate rezultatele finale de la Biroul Electoral Central. Traian Băsescu a întors scorul peste noapte, câştigând alegerile cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate. La alegerile prezidenţiale din 2014 sondajele au dat un nou rateu. Practic, scorul avansat de majoritatea cercetărilor a fost aproape invers faţă de rezultatul final. Cu o săptămână îniaintea turului doi, Victor Ponta era cotat drept favorit cert cu un scor între 53% și 55%, în vreme ce pe Klaus Iohannis l-ar fi preferat doar 45%-46% dintre români. Rezultatele finale transmise de BEC au depăşit orice închipuire, iar Iohannis a devenit preşedinte cu un scor de 54,5%, Ponta primind doar 45,49% din voturi, deşi câştigase turul I la o diferenţă de peste 10%.
Industria previziunilor, pe butuci
După victoria magnatului Donald Trump în alegerile prezidențiale din Statele Unite, industria sondajelor de opinie a înregistrat un eşec zdobitor: toate datele publicate peste Ocean o clasau favorită pe Hilary Clinton, e drept la o diferenţă de numai 3%. „Rezultatul de marți pune industria sondajelor pe butuci. Industria previziunilor electorale va fi scoasă de pe piață”, a reacţionat cunoscutul prezentator CNN, Jake Tapper, citat de publicația politică americană „The Hill”. Din 11 sondaje naționale realizate în ultima săptămână dinaintea alegerilor, numai două au prezis victoria lui Dpnald Trump în cursa pentru Casa Albă.
Brexit, un eşec răsunător
Sondajele dinaintea referendumului istoric prin care Marea Britanie a parasit Uniunea Europeană susţineau că 52% dintre britanici urmau să voteze pentru rămânerea în comunitateea europeană, în vreme ce 48% şi-ar fi dorit ieșirea din UE. Cum cifrele indicau că proeuropenii vor triumfa, mulţi britanici s-au îngrămădit la casele de pariuri unde au jucat peste 40 de milioane de lire pe deznodământul referendumului. Rezultatele finale au arătat însă că 51.9% dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării din blocul comunitar.
CASETĂ:
Spirala tăcerii, pe înţelesul tuturor
“Spirala tăcerii” este o teorie lansată de Elisabeth Noelle Neumann, o figură importantă din domeniul ştiinţelor politice, care prespune că presiunea pe care o resimt oamenii atunci când cred că se află în minoritate, îi face să îşi ascundă punctele reale de vedere, din teama de a nu fi marginalizati. Astfel, din dorinţa de a fi acceptaţi social, oamenii tind să împrumute opiniile majorităţii, însă la final, aflaţi în faţa urnei de vot, când nu mai există riscul ca cineva să îi judece, îşi urmeză propriile convingeri.
TABELE:
Sondaj IRES 6-7 decembrie Sondaj SOCIOPOL 23-30 noiembrie
PSD 44% PSD 40%
PNL 23% PNL 25%
USR 7% USR 10%
PMP 6% ALDE 6%
ALDE 6% PMP 5%
UDMR 5% UDMR/PRU 5%
Sondaj AVANGARDE 20-27 noiembrie
PSD 43%
PNL 27%
USR 8%
ALDE 6%
PMP 5%
UDMR 5%
PRU 3%