Beneficiile imunizării copiilor sunt mai mari în prevenirea unor boli grave decât riscurile utilizării unui vaccin din schema obligatorie, care, de regulă, are efecte adverse minore, cum ar fi roşeaţa sau durerea locală, acestea fiind uşoare şi tranzitorii, au explicat medicii consultaţi de AGERPRES.
* "În ultimii 20 de ani, vaccinurile noi au mult mai rar efecte adverse şi mult mai mici, fără a fi periculoase. Efectele secundare cele mai frecvente nu sunt periculoase, nu se compară cu riscul de unu la mie decese pentru cei bolnavi pe plan general, în România cei 32 de decedaţi la peste 8.000 de bolnavi de rujeolă a însemnat patru la mie. (...) Nu se compară fenomenele secundare cu riscurile unui tetanos pentru care nu avem tratament sigur. Or, copiii care se joacă, care fac sport sunt în contact cu pământul în mediul rural pe terenurile de sport, pot face această boală dacă nu sunt vaccinaţi. Acesta este un exemplu. Apoi, sunt boli severe - difteria, tusea convulsivă, care pot apărea la nou născut şi e foarte greu de tratat copilul", a declarat, prof. dr. Ioan Gherghina, vicepreşedinte al Societăţii Române de Pediatrie.
Medicul a dat ca exemplu şi poliomielita, care este mortală sau poate să dea paralizii pe viaţă.
"Nu avem altă opţiune mai bună la ora actuală decât vaccinul, nu avem tratamente mai bune care să depăşească rezultatele favorabile, benefice ale vaccinării. Efectele reacţiilor adverse nu se compară cu beneficiile, care sunt mult mai mari, ale vaccinării, atât la nivelul individului, cât şi la nivelul societăţii", a adăugat Ioan Gherghina.
În ceea ce priveşte Legea vaccinării, medicul a spus că aceasta trebuie să prevadă obligativitatea ca un copil nevaccinat să nu poată intra în colectivitate.
"Nu poţi lichida o epidemie dacă nu acţionezi atât pe masa receptivă, copiii nevaccinaţi, ceea ce se face acum (în cazul epidemiei de rujeolă - n.r.), cât şi pe calea de transmitere - colectivitate şi sursa de infecţie - bolnavul care trebuie depistat şi izolat în spitale de boli contagioase. Cel mai important este apărarea colectivităţii, un copil nevaccinat nu poate intra în colectivitate. Asta mi se pare cel mai important. Sunt ţări, Canada şi altele, care nu te primesc, indiferent de vârstă, dacă nu ai făcut vaccinurile obligatorii. (...) Trebuie să obţinem peste 95% vaccinări ca să oprim epidemia, altfel nu se opreşte", a mai spus prof. dr. Ioan Gherghina.
* Şi medicul primar pediatru Mihaela Bălgrădean, de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S.Curie", a susţinut că efectele adverse ale vaccinurilor sunt minore.
"Eu, cu experienţa mea de 40 de ani, nu am văzut niciun efect advers la vaccinuri. Deci, în afară de ce este menţionat în pliantul fiecărui vaccin apropo de posibile efecte adverse, în acest context, eu nu am a vă spune decât despre, ştiu şi eu, efecte minore - roşeaţă la locul inoculării, o stare de indispoziţie în ziua respectivă -, dar care nu intră la patologii. Deci, nu discutăm despre efecte adverse. Lucrurile trebuie luate în legătură cu fiecare copil în parte, cu ce înseamnă patologia lui subiacentă, dacă există, dacă există un istoric - alergii sau alte probleme. E greu să vă dau un răspuns despre efecte adverse pentru că, din experienţa mea mare zic, ca pediatru, nu am înregistrat astfel de efecte adverse", a declarat Mihaela Bălgrădean.
Medicul a subliniat că părinţii pot să le facă liniştiţi copiilor schema de vaccinuri obligatorie. "Trebuie să-şi facă vaccinările. (...) O să ne trezim cu tot felul de boli şi nenorociri ca cele de acum 40 de ani, când nu existau vaccinuri", a subliniat Mihaela Bălgrădean.
* La rândul său, medicul pediatru Cristina Moraru a spus că, de-a lungul experienţei sale, singurele reacţii secundare post vaccinare pe care le-a întâlnit, la toate vaccinurile din schema obligatorie, au fost minore - durere locală sau roşeaţă la locul injecţiei, iar acestea au fost prezente la un număr foarte mic de copii.
* "Reacţiile adverse la vaccinuri sunt de obicei reacţii locale, care se referă doar la o uşoară jenă sau durere la locul de administrare, roşeaţă şi, eventual, o stare de febră de scurtă durată, însă reacţii adverse grave care să pună viaţa în pericol sunt extrem de rare", a arătat prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte reacţia adversă gravă în cazul vaccinului rujeolic, aceasta apare la un caz la câteva sute de mii sau chiar un milion, în timp ce mortalitatea obişnuită dată de infecţia cu virusul rujeolic este de unu la mie. În România, mortalitatea a fost de patru ori mai mare: 32 de decese la circa 8 mii de îmbolnăviri.
"Fără niciun fel de corelaţie cu alte tipuri de afecţiuni, care de fapt au şi o cauză necunoscută, cum ar fi autismul, nu există niciun fel de studiu care să valideze ştiinţific şi care să stabilească această legătură. Mai ales că discutăm de o boală cu o cauză mai puţin cunoscută şi cu atât mai puţin urmării vaccinului, pentru că autismul are aceeaşi frecvenţă atât la copiii vaccinaţi, cât şi la cei nevaccinaţi, este o boală care datează dinaintea apariţiei vaccinului rujeolic", a explicat Alexandru Rafila.
Medicul a subliniat că părinţii trebuie să fie informaţi de medicii pediatri sau de cei de familie cu privire la toate vaccinurile pe care copiii lor trebuie să le facă.
* "Efectele adverse ale vaccinării noi le considerăm minore. Pentru că, prin vaccinare, totuşi, nu mai avem poliomielită, care pe vremuri afecta zeci de mii de oameni în fiecare an, difterie, tetanos. Efectele adverse sunt unele care apar, să zicem aşa, imediat după vaccin şi care, în general, sunt minore şi în marea majoritate sunt însoţite de febră. De fapt, sunt consecinţa reacţiei organismului la acele antigene pe care le primeşte. Dacă vreţi, sunt nişte efecte prin care, mai degrabă, ne dăm seama că vaccinul îşi face efectul. Dacă ar pune în pericol viaţa copilului, ar fi interzise", a precizat dr. Ştefan Lazăr, medic primar boli infecţioase la Spitalul Clinic "Victor Babeş".
Medicul a subliniat că ştiinţa vaccinurilor are peste 70 de ani în lume şi că medicii nu se bazează pe experienţe pe termen scurt.
"Era o problemă legată de virusurile vii care erau atenuate şi care, în sfârşit, puteau produce o boală minoră, dar boală minoră însemnând boală minoră, nişte efecte extrem de uşoare, reproduceau boala la o scară mult mai mică. Dar în momentul în care un medicament are nişte efecte care fac rău, el în mod obligatoriu este scos de pe piaţă. Vedeţi cazul thalidomidei din anii '70, s-au născut copii cu malformaţii, şi în momentul acela a fost interzisă în toată lumea. (...) Nu ne aşteptăm la nişte efecte rele ale acestor vaccinuri, dimpotrivă. Necazul este că nemaivaccinându-se, în afară de rujeolă, care a stârnit un interes deosebit şi un scandal naţional, avem tuse convulsivă probabil ce n-am avut, eu cel puţin de când sunt medic. Adică, rujeola este vârful aisbergului. Dar, din păcate, pot apărea şi alte boli pentru care există vaccinare şi ne temem să nu apară unele grave, cum este poliomielita", a afirmat Ştefan Lazăr.
El a subliniat că este foarte important ca vaccinarea să se facă după ce copilul este consultat, pentru a fi făcută în condiţii de siguranţă.
* Părinţii care vor refuza să participe la acţiunile de informare privind vaccinarea vor fi amendaţi, sancţiunile putând ajunge şi la zece mii de lei, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.
Proiectul Legii vaccinării prevede că, în cazul vaccinărilor obligatorii, consimţământul pentru imunizare se prezumă ca fiind dat, iar excepţie fac doar situaţiile în care părinţii sau persoana responsabilă refuză în scris la medicul de familie vaccinarea copilului minor.
Pentru vaccinările obligatorii, furnizorul de servicii medicale de vaccinare care are în evidenţa sa copilul minor are obligaţia de a informa în timp util persoana responsabilă asupra Calendarului Naţional de Vaccinare, se arată în varianta de proiect obţinută de AGERPRES.
Potrivit legii, părintele sau persoana responsabilă, în cazul copilului minor, este scutit de obligaţia prezentării acestuia la vaccinare, dacă acesta are o contraindicaţie definitivă la un anumit vaccin sau la toate vaccinurile, în situaţia în care prezintă medicului care are în evidenţa sa minorul o certificare a situaţiei invocate.
La data înscrierii copiilor sau a adulţilor într-o unitate de învăţământ sau într-o altă colectivitate, aceasta are obligaţia de a solicita prezentarea unei adeverinţe, emisă de către medicul de familie care are în evidenţa sa persoana respectivă, care să ateste sau să infirme efectuarea vaccinărilor obligatorii, mai prevede proiectul de lege.