Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Pes­te 90% din datele colectate în România din sănă­tate, irosite. Nu sunt folosite de în cercetare

Pes­te 90% din datele colectate în România din sănă­tate, irosite. Nu sunt folosite de în cercetare

de Redacția Jurnalul    |   

Specialiştii din medicină: folosiţi datele din sănătate pentru cercetare, 90% din informaţii rămân neutilizate. Deşi domeniul medical generează un volum mare de date, specialiştii nu folosesc nici 10% din informaţiile primite.

Efervescenţa din domeniul medical se traduce şi în mai multe date privind sănătatea, adunate la nivel global, pe care specialiştii trebuie să le folosească astfel încât să ofere pacien­ţilor posibilitatea u­nor tratamente ino­va­toare. Astfel, pes­te 90% din datele din sănă­tate rămân nefolosite, aşa cum reiese din concluziile evenimentului „Bio­e­tica şi valoarea da­te­lor în să­nătate. Oportunităţi şi bu­ne practici pentru utili­za­rea clinică a date­lor“, orga­nizat de Ca­mera de Comerţ El­ve­ţia-România (CCE-R) în Bucureşti, scrie ZF.

„România are a­van­ta­jul unei baze largi de pro­fesionişti în sănătate şi spe­cia­lişti în date care pot conduce trans­for­marea într-un sis­tem de sănătate euro­pean de ultimă gene­raţie şi un centru de excelenţă pentru cercetare. O cola­borare puternică între mediul public şi cel privat poate accelera acest proces şi poate construi infra­structura necesară pentru a creşte eficienţa şi a beneficia de valoarea datelor de sănătate“, a spus Frank Loeffler, directorul general al Roche România şi membru în boardul Ca­merei de Comerţ Elveţia-România (CCE-R).

În 2022, Comisia Europeană a lansat spaţiul european al datelor privind sănătatea (EHDS), care va permite cetăţenilor să îşi controleze şi să utilizeze datele privind sănătatea în ţara lor de origine sau în alte state membre ale Uniunii Europene. EHDS oferă cadrul pentru utilizarea datelor de sănătate pentru cercetare, inovare, politici de reglementare.

„Dincolo de nevoia unei infrastructuri pentru digitalizare şi medicină genomică, există nevoia de claritate juridică şi de autorităţi de supraveghere. Trebuie abordate întrebări privind consimţământul, protecţia vieţii private, reutilizarea datelor şi partajarea beneficiilor. România poate folosi cele mai bune practici care au fost deja testate în străinătate în acest domeniu, dar va trebui totuşi să dezvolte mecanisme clare de ghidare şi de responsabilizare“, a spus prof. Effy Vayena, profesor de Bioetică la Swiss Institute of Technology (ETH).

 

(sursa: Mediafax)

Subiecte în articol: medicina date sănătate irosite cercetare
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri