Oamenii au practicat meditația încă din negurile istoriei. Aceasta a evoluat în multe forme și este întâlnită practic în fiecare religie importantă. „În 2004, psihologul Scott Bishop și colegii săi au definit mindfulnessul ca fiind menținerea atenției asupra experiențelor din prezent și adoptarea unei atitudini față de ele caracterizată prin curiozitate, deschidere și acceptare. Cercetătorii în domeniul psihoterapiei au dezvoltat și evaluat, la rândul lor, variante ale mindfulnessului în scopuri terapeutice. De exemplu, exercițiile de reducere a stresului prin mindfulness chiar reduc, așa cum sugerează și denumirea lor, stresul psihic”, opinau Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld în studiul „Adevăruri și mituri despre sănătatea mentală” (Editura Trei, 2024).
Antrenamente pentru trăirea prezentului
Dar să facem loc explicațiilor: „Terapia cognitivă bazată pe mindfulness, pe de altă parte, integrează mindfulnessul cu metode concepute pentru modificarea gândurilor disfuncționale, gânduri ce conduc adesea la emoții și comportamente problematice. Ca remediu pentru depresie și anxietate, meditația de tip mindfulness îi poate ajuta pe pacienți să renunțe la gândurile negative, în loc să se concentreze obsesiv pe ele. Antrenamentul pentru trăirea deplină a prezentului, în locul permanentei retrăiri a trecutului sau al contemplării viitorului, ajută la menținerea minții în afara unei bucle depresive sau anxioase. Într-adevăr, există dovezi ale eficacității acestui exercițiu de meditație în ceea ce privește ameliorarea simptomelor de depresie și posibil de anxietate”.
Două forme de detașare cognitivă
Mai precis? „Într-o metaanaliză din 2010 (o revizuire cantitativă), psihologul Stefan Hofmann, de la Universitatea Boston, și colegii săi au examinat studii care au testat două forme de meditație mindfulness: ca remediu pentru tulburări de anxietate, respectiv depresie. Ei au constatat că ședințele de meditație duc la îmbunătățiri semnificative în ambele afecțiuni imediat după terapie, precum și la aproximativ trei luni după intervenție. Dat fiind numărul relativ mic de studii bine concepute de la acea vreme, autorii au fost precauți, în mod justificat, în concluziile lor. Totuși, o metaanaliză din 2013 susține parțial evaluarea favorabilă din 2010”.
Cercetări la foc continuu
În completare: „În acest studiu de sinteză, psihologul Bassam Khoury, pe atunci la Universitatea din Montreal, și colegii săi au constatat că ambele tipuri de terapii de tip mindfulness sunt eficace pentru tulburările de depresie și anxietate, deși nu mai mult decât terapia cognitivă folosită fără mindfulness. În alte studii, mindfulnessul a obținut scoruri mai slabe în ceea ce privește efectul terapeutic pentru tulburările de anxietate. Într-o metaanaliză publicată în 2015, psihologa Clara Strauss, de la Universitatea din Sussex (Anglia), și asociații ei au constatat că tratamentele bazate pe mindfulness sunt eficace pentru depresie, dar nu și pentru tulburările de anxietate”.
Nuanțe
În concluzie: „Rezultatele pentru anxietate sunt diferite de la o cercetare la alta (și din motive variate), dar e posibil ca aceasta să fie din cauza diferențelor dintre populațiile de pacienți studiate. De exemplu, unele studii includ indivizi afectați de tulburări de anxietate care au și alte probleme importante de sănătate somatică, precum cancerul, în timp ce altele nu includ astfel de subiecți. Cât de bine funcționează mindfulnessul depinde într-o anumită măsură și de sursa anxietății pacientului. Oricum, terapia cognitivă centrată pe mindfulness, respectiv metoda reducerii stresului prin mindfulness se califică drept remedii pentru depresie și, posibil, pentru anxietate. Mai mult, terapia cognitivă bazată pe mindfulness oferă avantaje clare în prevenirea recăderii la pacienți care au avut mai mult de două episoade de depresie”.
„Terapia cognitivă centrată pe mindfulness, respectiv metoda reducerii stresului prin mindfulness, se califică drept remedii pentru depresie și, posibil, pentru anxietate.”, Hal Arkowitz, cercetător
„Mai mult, terapia cognitivă bazată pe mindfulness oferă avantaje clare în prevenirea recăderii la pacienți care au avut mai mult de două episoade de depresie.”, Scott O. Lilienfeld, psihoterapeut