Intrată pe ultima sută de metri, cursa pentru desemnarea noului cancelar al Germaniei o găsește pe șefa guvernului de la Berlin, Angela Merkel, militând, forțată de împrejurări, în favoarea alegerii candidatului Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Armin Laschet, considerat de mulți drept o alegere neinspirată a conservatorilor. În timp ce rivalul său din Partidul Social-Democrat (SPD), Olaf Scholtz, a reușit să pozeze în campanie drept candidatul continuității, urmașul lui Merkel s-a poticnit deseori în încercarea de a-și construi propriul profil, fiind eclipsat și copleșit total de imaginea impresionantă a fostei sale șefe, în umbra căreia s-a format ca lider politic.
Deși a susținut inițial că vrea să se țină departe de actuala campanie pentru alegerile legislative, Angela Merkel s-a implicat în ceasul al doisprezecelea în lupta electorală, într-un moment în care a devenit clar pentru toată lumea că formațiunea sa politică de centru-dreapta se confruntă cu perspectiva unei înfrângeri istorice și, implicit, cu ieșirea de la guvernare, după 16 ani de când se află fără întrerupere la putere. „Vă rog, votați cu Armin Laschet!”, le-a cerut Merkel locuitorilor orașului Stralsund, la jumătate acestei săptămâni, cu doar câteva zile înainte de alegeri. Merkel, primul cancelar german care pleacă de la putere de bunăvoie, după 16 ani de când se află în fruntea executivului, și care reprezintă, totodată, Stralsund în parlament, s-a adresat electoratului, flancată de Laschet, candidatul și liderul CDU. Cu toate că au votat cu Merkel în toate cele opt alegeri parlamentare desfășurate în Germania după 1990, locuitorii din Stralsund nu au părut, de data aceasta, foarte entuziasmați de discursul de susținere, relatează corespondenții de presă prezenți la miting. Tensiunea unei curse cu final la fotografie este surprinsă, de altfel, de un sondaj de opinie realizat cu numai trei zile înainte alegerilor de Institutul YouGov și citat, ieri, de dpa. Conform acestuia, social-democraţii se menţin pe primul loc, cu 25% din preferinţele electoratului, fiind urmaţi de blocul conservator CDU/CSU, cu 21% din intenţiile de vot, iar Verzii se situează pe locul trei, cu 14%. Partidul de extremă dreaptă „Alternativa pentru Germania” (AfD) a obţinut 12% din opţiuni, liberalii din FDP - 11%, iar partidul de extremă stânga „Die Linke” - 7%.
Alegere neinspirată. Disperare la CDU
Potrivit altor sondaje, dar și multor analiști politici, creștin-democrații au făcut o greșeală majoră, alegându-l drept candidat pe Armin Laschet. Acesta a făcut o serie de gafe în timpul campaniei electorale. Mai mult, în ultimele zile, până și Merkel a dat senzația că îl susține pe Laschet fără prea mare tragere de inimă. În plus, liderul CDU este un rusofil convins. Într-un interviu acordat cu câteva luni în urmă publicației „The Guardian”, Laschet insista că, dacă va câştiga în alegeri, va îndemna Europa să reia dialogul cu Vladimir Putin, va milita împotriva întreruperii negocierilor comerciale cu China, va pleda pentru o diplomaţie mai îngăduitoare în relaţiile UE cu Ungaria şi Polonia, precum şi contra escaladării tensiunilor cu Marea Britanie. „Atât ei, cât și el știau că este candidatul mai slab”, declara, recent, Frank Strauss, unul dintre cei mai vechi manageri de campanie din Germania, comentând alegerea lui Laschet la candidatură, din partea CDU. „Acum, e pur și simplu prea târziu. Merkel îl susține în acest moment pentru a evita acuzațiile că nu a făcut deloc campanie pentru el, însă nu face acest lucru din adâncul sufletului”, a adăugat el, citat de publicația „The Washington Post”. Altfel spus, recentele apariții publice ale actualului cancelar în sprijinul lui Laschet lasă impresia că Merkel s-ar afla sub o presiune imensă din partea propriului partid, care simte cu disperare posibila înfrângere în alegeri. Iar acest scenariu se prefigurează tot mai clar.
Se schimbă taberele
Din postura de cancelar, Merkel a guvernat cu o ușoară tentă de stânga față de doctrina creștin-democrată, reușind să atragă astfel votanți din afara bazei tradiționale a partidului său conservator. Acum însă, mulți părăsesc CDU. Un cetățean de 63 de ani, intervievat de „The Washington Post”, a mărturisit că i-a susținut pe creștin-democrați de fiecare dată când Merkel a candidat, însă nu mai este sigur în privința votului său de duminică. „Laschet nu are personalitate. Îl consider un tip plăcut, dar nu mă câștigă cu asta!”, a spus el. În schimb, bărbatul a precizat că ar putea vota din nou cu social-democrații, pe care îi susținuse constant până la venirea la putere a Angelei Merkel. O votantă de 61 de ani, la rândul ei o veche simpatizantă a CDU, a spus că nu merge pe mâna lui Laschet, deoarece acesta a râs în timpul unei ceremonii organizate în memoria victimelor inundațiilor din vară. Inundațiile reprezintă, de altfel, un subiect predilect al adversarilor CDU, care consideră că acestea au fost rezultatul politicii climatice dezastruoase a guvernării. Chiar înaintea tragediilor provocate de inundații, Laschet, fost premier al landului Renania de Nord-Westfalia, unul dintre cele mai afectate de potop, respingea solicitarea de a modifica politicile climatice ale regiunii, după numai „o zi de ploaie”. Intrarea tardivă în scenă a cancelarului Merkel în sprijinul candidatului CDU pare să confirme, de altfel, că șansele lui Laschet au fost compromise serios în timpul campaniei electorale, într-un moment în care nemții simțeau, oricum, nevoia schimbării unui partid erodat de aproape două decenii de guvernare.
„Merkel îl susține în acest moment pe Laschet pentru a evita acuzațiile că nu a făcut deloc campanie pentru el, însă nu face acest lucru din adâncul sufletului”.
Frank Strauss, manager de campanie