Cât costă organizarea Turului. Cei mai mulți bani se duc pe cazări și pe mesele întregii delegații de 430 de persoane. În jur de 40.000 - 50.000 de euro rămân în fiecare noapte la hoteluri. Închiderea tronsoanelor pe șoselele prin care trece caravana costă, iar banii se duc la CNAIR. De exemplu, pentru etapa de sâmbătă, când a fost blocată o bandă de circulație pe Transfăgărășan, costul a fost de 41.000 de lei, adică aproximativ 8.200 de euro. O altă bună parte de bani se duce pe benzina motocicletelor, a mașinilor comisarilor, arbitrilor, echipelor. 26.000 de euro au fost acordate ca premii cicliștilor. În total, organizatorii estimează costurile totale ale Tururl României 2022 la circa 600.000 de euro, o parte veniți de la stat, o parte atrași de la sponsori.
Cine câștigă. Turul României este o competiție în care câștigă doar sportivii, brandurile care sponsorizează sportivii și evenimentul și orașele care găzduiesc startul sau finish-ul de etapă. Ultimele, prin turism. În primul rând, la nivel hotelier, în cadrul unei astfel de competiții toate locurile de cazare fiind ocupate de cei 430 de oameni implicați în tur. Apoi, pe termen mediu și lung, prin expunerea imaginii orașului și a României în media - anul acesta, competiția a fost transmisă în 45 de țări de Eurosport -, dar și prin tag-urile de pe social media ori feedback-urile pe care le lasă sportivii și membrii delegațiilor participante. Mici sincope ne arată că mai avem de lucru în industria ospitalității. Par detalii, dar de fapt acestea contează pentru o eventuală revenire în România pe post de turist: la un hotel, cicliștii s-au revoltat pentru că s-a terminat orezul - iar sportivii au nevoie mare de carbohidrați după efortul enorm din cursă. La altul, zona de spa și de refacere era în renovare. Altundeva nu s-a găsit un tirbușon în tot hotelul! Și vorbim de stabilimente de 4 și 5 stele.
Sărbătoare pentru bistrițeni. Cei mai implicați suporteri
Atmosferă. De departe, județul Bistrița-Năsăud a primit cel mai frumos caravana. Dacă în Satu Mare, Baia Mare, Mureș ori Brașov lumea s-a concentrat la start și la sosire, bistrițenii au făcut spectacol în fiecare localitate străbătută. Mii de copii, unii chiar îmbrăcați în costume populare, adulți și bunici au ținut să-i salute și să-i încurajeze pe cicliști. Steagul României a fluturat practic de-a lungul întregii etape, în câteva rânduri completat cu cel al UE. Iar cel care a ieșit cu steagul NATO, în apropiere de Beclean, a strânit hohote de râs. Simpatic om! Apogeul a fost atins în Bistrița, pe care l-am descoperit ca fiind unul dintre cele mai frumoase orașe ale României. Doar acesta e scopul Turului, nu? Revenind la atmosferă, la sosirea din Bistrița s-au înghesuit sute de oameni, care au creat un vacarm ca pe stadioane, impresionându-i pe tinerii cicliști
Cine organizează. Turul ciclist al României este organizat de Federația de Ciclism și de Ministerul Sporturilor. Statul suportă costurile legate de cazare, masă, transport, în general cheltuieli ce pot fi decontate cu acte. Federația se ocupă de logistică și de organizarea de la fața locului. Munca este enormă: o comisie stabilește traseul, apoi se începe obținerea avizelor și a aprobărilor. Se contactează toate autoritățile: poliție, jandarmerie, consilii județene, primării, CNAIR. Se iau la rând toate primăriile, pentru a-și da acordul de trecere a caravanei. Și, da, sunt situații în care se găsește un edil mai „deștept” care face pe viteazul și care spune că nu are nevoie de cicliști pe moșia lui. În general, se întâmplă în locurile unde primarul trage hăis și vicele - cea, iar unul încearcă să-I pună bețe în roate celuilalt. Dar cu câteva telefoane „de la centru”, aceștia se cumințesc imediat.
430 de persoane, implicate în Mica Buclă
Cine participă. La startul ediției 2022 s-au aliniat 21 de echipe. Organizatorii pot invita maximum 25 de echipe internaționale sau continentale. Prioritate au cele care au avut cicliști câștigători în anul precedent, restul rămân la latitudinea organizatorilor. Invitațiile, spune Mari, creierul Micii Bucle, se fac în urma unei analize minuțioase. Trebuie ca între echipele participante să fie un echilibru, pentru că dacă inviți echipe prea bune, ceilalți nu vor ține pasul și vor abandona. Ideal, spun organizatorii, este ca finișul să fie trecut de toți cei care au luat startul.
Pe lângă cei 210 de oameni direct implicați în cursa propriu-zisă, mai sunt 220 care se asigură de bunul mers al evenimentelor. 36 de persoane fac parte din echipa de motociclete. Cei mai mulți au rol de safety - siguranță -, iar 5 filmează, 2 fotografiază, 2 merg înainte și informează. Toți au trecut prin cursuri speciale, aprobate de UCI (Uniunea Internațională de Ciclism). Mai e echipa de implementare, de 21 de persoane, 8 la start și 13 la sosire. Aceștia montează și strâng gradenele, bannerele, poarta de plecare/sosire și camionul de premiere. Echipa de marcaj e formată din 10 oameni: 5 merg înainte și montează marcajele și desenează pe șosea indicatoarele, ceilalți 5 le strâng după trecerea caravanei. De asemenea, cei din urmă adună și ambalajele aruncate de sportivi în „Litter Zone”, adică porțiunile de traseu de 500 de metri unde cicliștii se debarasează de ce nu au nevoie (este interzis să arunce altundeva, în caz contrar sunt amendați).
Delegația este completată de 21 de comisari de traseu români și unul din partea UCI, 6 „neutrali”, aflați pe mașini de asistență care ajută clicliștii cu probleme până să ajungă la ei propriile automobile de asistență, o mașină cu medic și două ambulanțe cu doctor și asistente, echipa livestream de 12 oameni, plus 6 responsabili cu cronometrarea și 6 cu evenimentele conexe (cursele de copii, de exemplu), invitați media și VIP. Caravana este încheiată de un autocar, „Broom Wagon”, care „mătură” tot ce rămâne în urmă și adună cicliștii care au abandonat. În total, 430 de persoane - sportivi și oficiali - sunt implicate în Mica Buclă.
60.000 de euro - suma minimă investită de o echipă
Cât costă înscrierea. Nu există o taxă de participare pentru echipe. Toate cheltuielile legate de cazare și transport sunt suportate de organizatori. Cei care participă investesc în echipamente, suplimente nutritive - minimum 60.000 de euro pentru o echipă de pluton. Un nume cunoscut în ciclismul mondial, echipa spaniolă Caja Rural, a venit în România cu cele mai bune dotări: echipamente performante, autocar personalizat, camion și mașini de asistență.
Vedete. În Turul României au participat două legende ale ciclismului, veteranii Adam Hansen (Australia, 41 de ani), care în cariera sa a luat parte la 29 de Mari Tururi și la 13 Clasice, cu victorii de etapă în Turul Spaniei și în cel al Italiei, și „bunicul” italian Davide Rebellin (51 de ani), care are în palmares victorii în competiții mari precum Tirreno Adriatico, Paris - Nisa sau Amstel Gold Race, obținute în vremea când mulți dintre actualii săi colegi de pluton nici nu erau născuți. Anul 2022 va fi ultimul din cariera celebrului ciclist italian. Alături de aceștia, au fost campionul național Emil Dima, Serghei Țvetcov și Eduard Grosu - cel mai bun român la ora actuală.
Start în 1934, întreruperi cauzate de război și de incompetență
Istoric. Inspirată de Turul Franței, publicația lunară „Revista Automobila” a organizat în luna august 1910 prima ediție a „Circuitului Munteniei”. La competiție au luat startul 12 rutieri, pe traseul București - Sinaia - Târgoviște - Butimanu - București (aproximativ 300 km). După trei ediții, competiția nu s-a mai organizat. Începând cu 1934 publicația „Sportul Zilnic”, în colaborare cu Federația Română de Ciclism, a organizat prima ediție a Turului ciclist al României, țara noastră devenind a șasea din lume care organizează un Tur Ciclist Național pentru amatori, după Belgia (1906), Olanda (1909), Bulgaria (1924), Ungaria (1925) și Polonia (1928). Traseul primei ediții a avut o lungime de 1.026 km și a cuprins șapte etape.
- Cel mai lung traseu a fost la ediția a 3-a în 1936 - 2.242 km.
- Cel mai scurt traseu, de 430 km, la ediția a 29-a, în 1991.
- La ediția a 19-a din 1973, la Cluj, o etapă s-a desfășurat în nocturnă, pe distanța de 27,3 km.
- Rutierul Traian Chicomban din Brașov a participat de la ediția a 1 (1934) până la ediția a 9-a (1954), fiind cea mai longevivă participare la Turul României.
- Ediția a 45-a (din 2008) a fost prima care a figurat în calendarul Federației Internaționale de Ciclism.
- Pentru că a fost organizată cu pauze - cea mai notabilă de 10 ani, între 1936 și 1946 - competiția a ajuns abia la ediția 55, deși au trecut 88 de ani de la lansare. După Revoluție, din cauza incompetenței, Mica Buclă a luat pauză de mai multe ori.
Echipa României, cenușăreasa Turului. Ai noștri au venit și cu biciclete împrumutate
În tur au participat mai mulți rutieri români. Regula este ca, dacă echipa continentală sau internațională la care sunt legitimați este prezentă, atunci ciclistul este obligat să pedaleze în contul acesteia. Dacă nu, atunci sportivul poate face parte din naționala sa. Astfel, cel mai bun ciclist al României, Edi Grosu, a trebuit să-și reprezinte echipa, nu naționala. Însă puștii care au luptat pentru România păreau ai nimănui. Veniți cu biciclete unii împrumutate, alții personale, aceștia cu creat impresia unei echipe pestrițe, nicidecum națională. Luigi Răducu, care a abandonat în etapa a 3-a din cauza unor probleme crunte la spate, ne-a povestit cum e viața de ciclist român. Ambițios, puștiul de 23 de ani provine din Vălenii de Munte și se antrenează după propriul program pe șoselele Prahovei. „Eu am noroc cu o persoană din București care mă ajută. E pasionat de ciclism și îmi cumpără ce am nevoie. Dar acum, pentru Turul României, îmi trebuia o bicicletă mai bună. Am împrumutat-o de la un magazin specializat și o duc înapoi după concurs. Am citit mult despre nutriție, îmi fac singur meniul. Mă mai antrenez spărgând lemne în curte - ia uitați ce bătături am”. O bicicletă de concurs costă minimum 5.000 de euro și poate ajunge la sume exorbitante.
Cu coloana frântă, în Mica Buclă
Simpaticul tânăr ne povestește apoi de ce a abandonat cursa. A trăit o dramă, de fapt o trăiește în continuare. La începutul pandemiei, a ieșit la antrenament. Singur pe șosea, fără o mașină care să-i asigure spatele, a fost lovit groaznic de un șofer neatent. A avut coloana fracturată în 3 locuri și bazinul făcut bucăți. A stat 3 săptămâni la terapie intensivă, a avut nevoie de zeci de litri de sânge. Doctorii au spus că a fost un miracol că a supraviețuit, însă el chiar a revenit după doi ani pe bicicletă! Iar dacă anul acesta nu a fost să fie, cu siguranță în Turul de anul viitor Răducu va fi la linia de finiș. Primul lucru pe care-l va face când va ajunge acasă va fi să strângă o gașcă de prieteni și să meargă să doneze sânge. „Dacă nu era sânge la spital, acum eu nu mai eram printre voi”, mărturisește simpaticul sportiv.