Numeroși credincioşi catolici, reformaţi şi evanghelici din România au participat la slujba de Înviere. Înainte de miezul nopții, oamenii s-au adunat în catedrale la slujba numita Vigilia Pascală, slujba Învierii Domnului. Potrivit tradiţiei, credincioşii au înconjurat lăcaşurile de cult, cu lumânări aprinse în mâini, pe care apoi le-au dus acasă. Cu această lumină, oamenii aprind lumânările care vor sta timp de trei zile pe masă.
În Duminica Paştelui, slujbele încep cu liturghia de dimineaţă şi binecuvântarea bucatelor pascale. Pe masă sunt drob, pască, cozonac și carne de miel.
"Alegerea felurilor de mâncare din coș nu a fost niciodată întâmplătoare. De secole, fiecare dar divin a simbolizat altceva, recunoscut atât de tradițiile populare, cât și de cele creștine. Numărul alimentelor care erau binecuvântate a fost, inițial, în număr de șase. În perioada Renașterii numărul alimentelor a fost stabilit la șapte. Pot fi mai multe feluri de mâncare în coș, dar aceste șapte ar trebui să fie găsite în el în primul rând. Ele simbolizează conținutul creștinismului.
În coș se pun, de obicei, următoarele alimente:
- Pâine. Pâinea din toate culturile omenirii a fost și este hrana de bază necesară vieții, iar pentru creștini reprezintă simbolul simbolurilor - reprezintă Trupul lui Cristos. Se pregătește o pâine de Paște special coaptă, cunoscută sub numele de „pască”. În compoziție intră și brânza, care este un simbol al prieteniei dintre om și forțele naturii;
- Ouă. Oul este dovada unei vieți renăscute, un simbol al victoriei asupra morții. Acest simbol a fost răspândit în Polonia de călugării germani. În coș se pun sub formă de ouă colorate de Paște;
- Miel făcut din unt sau aluat) în forme speciale. În timpurile noastre făcut din zahăr, având un steag pe care este scris „Aleluia” sau din ciocolată. Mielul simbolizând învierea lui Isus Cristos;
- Sare de masă. Sarea este un mineral dătător de viață, care are puterea de a îndepărta orice rău. Nu există viață fără sare;
- Diverse mezeluri. Mezelurile asigură sănătatea și fertilitatea, precum și abundența;
- Hrean. Hreanul a fost întotdeauna un vechi simbol popular al tuturor forțelor fizice. Prin interacțiunea cu alte feluri de mâncare asigură un gust deosebit;
- Cozonac de Paște (în Polonia cunoscut sub denumirea de „babki”). La noi în Bucovina i se mai spune și „babă”. Este un cozonac copt într-o formă rotundă cu o gaură în mijloc. Acesta a fost adăugat în perioada renascentistă, ca simbol al iscusinței și perfecțiunii - probabil în principal ca o etalare a iscusințelor gospodinelor;
Alimentele sunt așezate într-un coș din nuiele acoperit cu un ștergar alb care semnifică un nou început, unul al purităţii alimentelor binecuvântate după cele 40 de zile de post.
Binecuvântarea alimentelor, în biserica catolică, se face în Sâmbăta Sfântă, înainte de Liturghia Învierii. Alimentele sfințite se consumă, de regulă, la micul dejun de Paști.
În trecut, micul dejun de Paști începea cu un ritual special: gospodina aprindea lumânarea de Paște așezată în centrul mesei și spunea cuvintele: „Lumina lui Cristos”, la care gospodarul casei răspundea: „Cristos a înviat. Aleluia!”. Apoi toată lumea de la masă adăuga: „Adevărat a înviat. Aleluia!”. Gospodarul stropea masa de Paște cu apă sfințită luată din biserică și împărțea oul sfințit cu toți cei prezenți.", transmit reprezentanții Bisericii Romano-Catolice Nașterea Sfintei Fecioare Maria Rădăuți.
În România, sunt peste un milion de catolici, cele mai mari comunităţi fiind în Transilvania. Biserica Greco-Catolică şi credincioşii de rit bizantin vor sărbători Paștele pe 16 aprilie.