Statul a împrumutat deja 165 de miliarde de lei până acum în acest an și se apropie rapid de plafonul maxim stabilit pentru 2024. Cele peste 7 miliarde de euro pe care vrea să le împrumute suplimentar ar trebui să acopere inclusiv necesarul de prefinanțare pentru anul viitor. Noul plafon pentru împrumuturi marchează un nou record nedorit stabilit de România, după ce anul trecut a împrumutat 203 miliarde de lei.
„Programul indicativ pentru anul 2024 se revizuiește la suma de aproximativ 217 miliarde de lei (în creștere cu 36 de miliarde de lei), urmând să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2024, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2024, și să asigure resursele necesare prefinanțării parțiale a necesarului de finanțare aferent anului 2025, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, arată Ministerul Finanțelor.
Necesarul de împrumuturi de 181 de miliarde de lei, anunțat la începutul anului, a fost stabilit pentru un deficit bugetar de 5% (86,6 miliarde de lei).
România și Ungaria, cele mai mari dobânzi pentru finanțarea deficitului
România se află din 2020 în procedura de deficit excesiv, dar premierul Ciolacu a anunțat că guvernul negociază cu Comisia Europeană pentru a amâna revenirea deficitului bugetar în ținta de 3%, într-un termen de șapte ani. Totuși, această prelungirea a termenului pentru reducerea deficitului vine la pachet cu un cost consistent pentru țara noastră. Este vorba despre dobânzile pe care trebuie să le achite creditorilor săi. România plătește în ultimii ani printre cele mai mari dobânzi din UE pentru finanțarea datoriei publice. De exemplu, la nivelul lunii iunie, dobânda medie la obligațiunile pe termen lung era de 5,9%, pe locul doi la nivel european, după Ungaria, care a avut o dobândă medie de 6,8%. În ultimii 10 ani, dobânzile plătite de România s-au triplat și ele vor continua să crească, estimează Ministerul Finanțelor. De exemplu, dacă anul trecut am achitat dobânzi de 31 de miliarde de lei, până în 2025 suma va crește la 36 de miliarde de lei.
Tabel - Dobânzile plătite de România (mld. lei)
2014 - 10,2
2015 - 9,6
2016 - 10
2017 - 10,1
2018 - 12,9
2019 - 12,2
2020 - 14,5
2021 - 8
2022 - 29
2023 - 30,6
Tabel - Proiecția dobânzilor pe care le va plăti România (mld. lei)
2024 - 34,9
2025 - 36
2026 - 34,3
2027 - 30,8
2028 - 27,4
2029 - 24,4
2030 - 20,7
2031 - 18,2
2032 - 15,6
2033 - 12,4
Sursa: Ministerul Finanțelor
Deficitul se îndreaptă rapid spre 7-8%
Execuția bugetară pe primele șapte luni ale acestui an arată că veniturile totale ale statului au fost de 331,56 de miliarde de lei, mai mici decât cheltuielile, care au fost de 402,6 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, cheltuielile statului au crescut cu 23,4%, ceea ce a amplificat dezechilibrul financiar. Pe de altă parte, situația devine și mai delicată, în condițiile în care România se confruntă cu o scădere economică. Bugetul pentru a acest an a fost construit pe o creștere economică de 3,2%, lucru care se dovedește nerealist astăzi, când avem o creștere de numai 1%. Atât Consiliul Fiscal, cât și Comisia Europeană au avertizat deja că în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăși probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8%.
Tabel: Evoluția deficitului bugetar (% din PIB)
2014: - 1,7
2015: -1,4
2016: -2,4
2017: -2,8
2018: -2,8
2019: -4,6
2020: -9,8
2021: -6,7
2022: -5,7
2023: -5,7
2024*: -7
*- estimare Consiliul Fiscal
Sursa: Ministerul Finanțelor
Creșterea pensiilor și salariilor, o presiune în plus pe buget
Consiliul Fiscal aduce în discuție inclusiv noua lege a pensiilor și creșterile salariale din sectorul public, care vor pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat în a doua parte a anului. „Această evoluție a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024”, a avertizat Consiliul Fiscal în raportul publicat în luna august.
Evoluția cheltuielilor în primele 7 luni ale anului
-
Cheltuielile de personal au fost de 92,4 miliarde de lei, în creştere cu 23,9% faţă de perioada similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,2% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024;
-
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 53,3 miliarde de lei, au crescut cu 25,7%;
-
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 128,67 mld. lei, în creştere cu 13,9% faţă de anul trecut;.
-
Cheltuielile pentru investiţii au fost de 56,99 de miliarde de lei, înregistrând o creştere cu 46,4%.
Revizuirea țintei de împrumut, o practică
Revizuirea necesarului de finanțare pe parcursul anului este deja o practică la nivelul Guvernului. De exemplu, nivelul pentru 2023 a fost revizuit de trei ori, după ce inițial fusese stabilit la 160 de miliarde de lei. Ulterior ținta a fost modificată în octombrie, noiembrie și decembrie, ajungând în final la 203 miliarde de lei.
Tabel - Evoluția datoriei publice și a PIB-ului României (mld. lei)
An PIB Datorie
2019 1.059,8 449
2020 1.055,5 591,4
2021 1.189,4 698
2022 1.409,7 833,6
2023 1.598,6 954,5
Sursa: Ministerul Finanțelor
Guvernul trebuie să vină cu un program de ajustare
Guvernul Ciolacu va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan de reforme până pe 20 septembrie pentru reducerea deficitului și a ponderii datoriei în PIB. Comisia Europeană, care urmează să și supervizeze planul bugetar personalizat pentru țara noastră și pentru celelalte state împotriva cărora s-a luat decizia declanșării procedurilor de deficit excesiv, a transmis României, în urma reuniunii ECOFIN din iulie, că pentru a permite revenirea în ținta de deficit în perioada maximă permisă de noile reguli fiscale trebuie să primească o serie date:
-
O analiză în detaliu a cheltuielilor publice la nivelul instituțiilor și companiilor cu capital de stat;
-
Un plan de îmbunătățire a gradului de colectare a veniturilor, cu accent pe reducerea deficitului de încasare a TVA;
-
Un plan al măsurilor de digitalizare și de combatere a evaziunii pe perioada ajustării deficitului;
-
O analiză a veniturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale și din valorificarea activelor statului.
Noile reguli fiscale ale UE
Noile reguli fiscale ale UE, care au intrat în vigoare în aprilie anul acesta, mențin pragurile inițiale ale deficitului și ale datoriei de 3% și, respectiv, 60% din PIB-ul anual, care au fost stipulate în Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC) al blocului comunitar în anii ’90. Comisia Europeană a decis însă să relaxeze cerința PSC privind reducerea excesului de datorie națională față de PIB cu 1/20 în fiecare an. Statele membre care încalcă aceste două limite trebuie să aplice planuri bugetare personalizate agreate de Comisia Europeană, în care vor fi detaliați pașii de urmat pentru conformarea fiscală în termen de patru ani sau, dacă nivelul datoriei externe este moderat și se fac reforme specifice, timp de șapte ani.