Iar, în calitatea sa de deputat, acesta a inițiat, în această primăvară, un proiect de lege pe care l-a înaintat Parlamentului. Burduja arată că, în prezent, pedeapsa prevăzută de Codul penal pentru aceste fapte, care prevede închisoarea de la 1 la 5 ani, este nesemnificativă în raport cu pagubele produse și nu conduce la descurajarea săvârșirii unor astfel de acte de distrugere. Săptămâna trecută, legea a picat, la vot, în Senat, pentru că nu a întrunit cvorumul, după ce, anterior, Comisia Juridică a adoptat un amendament prin care se sancționa doar desenarea cu graffiti pe clădirile de patrimoniu, nu și pe cele ale statului care nu fac parte din această categorie de imobile, fiind majorată doar limita minimă de pedeapsă, de la 1 la 2 ani închisoare, dar fiind menținută limita maximă, de 5 ani, din actualul Cod penal.
Propunerea legislativă a deputatului PNL Sebastian Burduja, actual ministru în Guvernul Ciucă, privește modificarea Codului penal și se bucură de sprijinul, prin semnătură, din partea a doar alți trei deputați, tot de la Partidul Național Liberal. Este vorba despre Florian Emil Dumitru, Olivia Diana Morar și Vetuța Stănescu.
Sebastian Burduja își motivează proiectul de lege prin faptul că articolul 253, alineat 3, din Codul penal sancționează forma agravată a infracțiunii de distrugere, respectiv când fapta privește distrugerea unor bunuri care fac parte din patrimonial cultural, cum ar fi bunuri arheologice, istorico-documentare, bunuri cu semnificație artistică, bunuri cu semnificație etnografică, bunuri de importanță științifică și tehnică. Limitele de pedeapsă, din forma în vigoare a Codului penal, pentru aceste fapte sunt de la 1 la 5 ani de închisoare, care pot fi aplicate pentru desenele graffiti, făcute în mod ilicit, pe imobile particulare, pe clădiri de for public, pe clădiri monumente istorice, pe imobile aflate în patrimoniul istoric, arhitectural sau cultural, care sunt protejate de acte normative specifice.
Se dă ca exemplu vandalizarea Casei „Ionel Brătianu”
„De foarte mulți ani, clădirile de patrimoniu cultural din România sunt victime ale așa-zisei arte stradale prin graffiti, fiind vopsite și aduse în stare de degradare, alterându-le simbolistica și rolul lor cultural în viața societății noastre”, scrie Sebastian Burduja în expunerea de motive, document întins pe 18 pagini, prin care încearcă să justifice necesitatea adoptării unui proiect de lege care este, el însuși, întins doar pe o filă.
Deputatul-ministru amintește, printre altele, că, „recent, obiective importante, precum Ateneul Român sau Casa Istorică a lui Ionel Brătianu, din Centrul Bucureștiului, au fost vandalizate cu graffiti, fiindu-le distruse fațadele exterioare”. „Dar fenomenul alterării fațadelor exterioare ale unor imobile aparținând patrimoniului istoric și cultural este întâlnit la nivelul întregii țări și nu pare să fie redus prin mijloacele de constrângere din partea statului”, mai arată Sebastian Burduja.
Reparațiile costă mult și nu țin pasul cu distrugerile
Astfel, în documentul citat se precizează că limitele de pedeapsă prevăzute de actualul Cod penal „sunt nesemnificative, față de prejudiciul produs, de cele mai multe ori, împotriva patrimoniului cultural afectat de scrieri, desene și picturi cu graffiti sau alte tipuri de vopsele permanente. Autoritățile publice proprietare ale patrimoniului cultural afectat sau ale altor bunuri aflate în domeniul lor public sau privat nu reușesc să țină pasul cu reparațiile și reabilitarea fațadelor distruse de aceste desene. Costurile de reabilitare sunt imense și depășesc cu mult previziunile bugetelor publice ale respectivelor autorități”.
Concret, proiectul de lege inițiat de Sebastian Burduja urmărește, în mod direct, majorarea limitelor de pedeapsă, de la forma agravantă a infracțiunii de distrugere, prevăzându-se astfel majorarea de la 1 la 5 ani închisoare, la de la 2 la 7 ani închisoare.
Iar autorul proiectului precizează că aceste limite urmează raționamentul de la forma calificată articolului din Codul penal care incriminează furtul și care prevede că, „„dacă furtul a fost săvârșit asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”.
Cum sancționează statele UE pictarea sau desenarea ilegală a pereților clădirilor de patrimoniu
Deputatul liberal Sebastian Burduja mai motivează faptul că, prin majorarea limitelor de pedeapsă pentru astfel de fapte, se urmărește descurajarea săvârșirii de acte de distrugere, prin scrieri, pictare sau desenare cu graffiti pe fațadele bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural. Mai mult, în cazul formei agravante a infracțiunii de distrugere, nu mai este nevoie de plângerea prealabilă a părții vătămate, deoarece acțiunea penală este pusă în mișcare din oficiu.
„Sfera de incriminare va cuprinde și protejarea acelor imobile istorice care, deși nu sunt clasificate în patrimoniul cultural, sunt în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale”, mai precizează documentul citat. Deci, la forma agravantă a infracțiunii de distrugere cu graffiti, intră și deteriorarea pereților exterior ai clădirilor instituțiilor și autorităților publice care nu se află în patrimoniul cultural, „dar care, prin scopul pe care îl deservesc, reprezintă autoritatea de stat și imaginea statului român în ansamblul său”.
De altfel, parlamentarul liberal face, în expunerea de motive, o comparație a legislațiilor penale și administrative în domeniu din statele membre ale Uniunii Europene. În ceea ce privește sancțiunea privativă de libertate, conform acestei comparații, România are chiar pedepse mari, chiar și fără să se majoreze limitele de pedeapsă.
Astfel, în Austria, acest gen de fapte se sancționează cu închisoarea între 6 luni și 5 ani. În Belgia, sancțiunea este închisoarea de la 1 la 6 luni și amendă de 250 de euro. În Cehia, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 6 ani. În Danemarca, astfel de fapte se pedepsesc cu amendă sau închisoarea până la un an și 6 luni.
Frana sancționează faptele de genul acesta cu amendă de la 3.750 de euro, până la 45.000 de euro și 3 ani închisoare. În Germania, flagelul se pedepsește cu amendă sau închisoarea până la doi ani. În Grecia, tot doi ani pușcărie. Cea mai aspră sancțiune este aplicată în Slovenia, de 8 ani închisoare, dacă este distrusă o clădire de patrimoniu de mare importanță.
Legea a picat la Senat. Însă cel mai multe voturi au venit de la PSD și de la Diana Șoșoacă. USR s-a abșinut
Proiectul de lege a fost supus dezbaterii Senatului României, în calitate de primă cameră sesizată, Plenul respingând, la vot, inițiativa, în data de 18 mai 2022, prin nerealizarea cvorumului. De altfel, forma în care a intrat la vot a diferit de cea a lui Sebastian Burduja. Dacă, în forma scrisă de acesta, pedeapsa era de la 2 la 7 ani închisoare pentru distrugerea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural sau din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, Comisia Juridică a Senatului – comisie raportoare, a admis, în unanimitate, un amendament.
Potrivit acestui amendament admis, se majorează numai limita minimă a cuantumului pedepsei din actuala formă a Codului penal, de la 1 an de închisoare la 2 ani. Limita maximă, de 5 ani, rămâne aceeași, conform amendamentului admis. Mai mult, se pedepsește cu această sancțiune penală doar dacă distrugerea privește bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, nu și cele care nu fac parte, dar care se află în proprietatea statului.
Interesant este și ce s-a întâmplat la votul din Senat, din 18 mai. Au fost prezenți în sala de plen 71 de senatori, din care doar 50 au votat pentru. 19 au fost de la PNBL, 25 de la PSD, 5 de la UDMR, la care se adaugă votul neafiliatei Diana Șoșoacă. Toți cei 21 de senatori USR prezenți s-au abținut de la vot.
Proiectul de lege picat, în forma transmisă de Sebastian Burduja, și a fost înaintat Camerei Deputaților, care este și forul decizional, în data de 23 mai 2022. Biroul Permanent a transmis legea Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități, care trebuie să depună amendamente până pe data de 2 iunie. Raportul trebuie finalizat și înaintat Plenului, pentru vot final, până în data de 14 iunie 2022.