Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a afirmat vineri că nu va fi discutat un nou proiect de ordonanţă privind salarizarea în sistemul bugetar în şedinţa Consiliului Naţional Tripartit (CNT), ci doar "nişte principii", iar, ulterior, vor începe discuţiile "cot la cot" cu reprezentanţii tehnici ai Guvernului şi partenerilor sociali.
"Noi enunţăm astăzi în Consiliul Naţional Tripartit nişte principii, iar de luni, de la ora 9,00, îi invităm pe partenerii sociali să discutăm pe ele, să lucrăm cot la cot. Nu mai lucrăm noi odată, după care verifică Finanţele şi după aceea sindicatele îşi dau cu părerea. Important este să ajungem astăzi la un consens în CNT, să ne aşezăm la masă pe o nouă logică de lucru, pentru că eu vreau să am expertiza tehnică a partenerilor sociali lângă mine la masă. În această sesiune a CNT nu discutăm de proiecte. Am văzut că au ieşit pe surse nişte informaţii, dar noi astăzi, repet, discutăm o notă de principii legate de conţinutul potenţial al Ordonanţei şi, respectiv, de procesul de derulare şi de calendar. Vreau să vă spun că indiferent de ceea ce gândesc eu sau orice alt membru al Guvernului, deciziile se vor lua consensual în cadrul CNT", a declarat, vineri, la Digi24, Ministrul Muncii.
Acesta a subliniat că în momentul de faţă nu există un proiect de Ordonanţă pe masă, discuţiile fiind acum doar la nivelul de a restabili încrederea cu partenerii sociali.
"Asta este foarte important. Nu s-a lucrat la proiectul de Ordonanţă. Noi acum suntem la nivelul de a crea încredere între Guvern şi partenerii sociali. Nu există ceva care noi să facem în ascuns de acum încolo. Este o chestiune de stabilire a principiilor. (...) ceea ce aţi obţinut pe surse reprezintă doar o fracţiune din documentul care de fapt se discută azi la CNT cu blocarea indemnizaţiilor. Ele ţin de posibilitatea de alocare şi distribuire echitabilă a banilor pe familiile ocupaţionale. Acest blocaj este o chestiune care se întâmplă, noi acum nu blocăm nimic", a explicat Pîslaru.
Potrivit sursei citate, prin noul proiect se încearcă o ajustare în primul rând pe salariile mici, pe bază, şi ulterior, treptat, pentru celelalte salarii, respectiv medii şi mari.
"Intenţia iniţială a fost ca să încerc să mă apropii de o grilă echitabilă mişcând toată grila de jos până sus. Ce reuşeam noi să facem cu 2 miliarde de lei în 2016 şi 2017 era să mişcăm pe ici pe colo câte ceva, dar pe urmă observam că erau salarii foarte mari care se ajustau destul de semnificativ, iar salariile mici creşteau între 5 şi 10%. Noi am spus atunci că în loc să facem astfel, adică să mişcăm toată grila şi să am salarii de peste 10.000 de lei care să crească, am zis hai să ne concentrăm în Ordonanţa aceasta pe bază. Să creştem mai întâi salariile celor care au într-adevăr salariile cele mai mici din sistem, între 1.250 şi 2.000 şi ceva, urmând ca prin proiectul de lege pe care îl vom lansa în dezbatere şi îl vom propune spre adoptare Parlamentului să facem echitate în sistem şi pentru cei care sunt deasupra acestei baze. În loc să mişc toată grila, gradual, în 4-5 ani de zile, încep cu baza şi pe urmă cu salariile medii, iar la sfârşit cu salariile înalte. Asta este logica pe care o propunem în dezbaterea din CNT, pe principiul solidarităţii şi al unei minime decenţe în administraţia publică şi a ideii ca debutanţii să fie motivaţi să intre în sistem. Cred că aceste principii merită luate în considerare şi sunt sănătoase", a subliniat şeful de la Muncă.
Acesta a explicat că prin introducerea acestui sistem nu înseamnă că îi consideră mai importanţi profesional pe cei care au salariile mai mici, decât pe cei cu salariile mai mari, însă "în acest moment este nevoie de decenţă".
"Nu înseamnă că îi considerăm mai importanţi profesional pe cei care au salariile mai mici, decât pe cei cu salariile mai mari sau cu salarii medii, din contră, sunt critici pentru administraţia publică, dar în acest moment avem nevoie de decenţă. Provoc pe oricine să îmi spună cum se trăieşte net cu o sumă de 1.000 şi ceva pe lună. Asta este problema pe care o avem. Nu putem vorbi de o administraţie publică modernă, într-un stat european, dar cu salarii care sunt sub 2.000 de lei pentru oameni care au studii superioare. Asta este de fapt ceea ce pun pe masă ca principiu. Nu e vorba că deja am decis un proiect, ci transparenţa cu care vreau să se desfăşoare lucrurile este critică. Este chestiune în dialog social şi se face pe bază de încredere. CNT de azi decide asupra acestor principii", a arătat Pîslaru.
Acesta a recunoscut că Sănătatea şi Educaţie sunt domeniile cele mai afectate pentru că sunt foarte multe salarii sub 2500 - 2.300 de lei şi evident că vor fi luate în considerare în noul proiect, iar efortul bugetar va fi similar cu cel inclus în proiectul precedent de 2 miliarde de lei.
"Efortul bugetar este exact ca în cealaltă ordonanţă, dar cu o logică complet diferită. Exact 2 miliarde de lei pentru anii 2016 şi 2017 şi noi vrem să se aplice încă de anul acesta", a adăugat ministrul Muncii.
Potrivit datelor publicate de Profit.ro, noua ordonanţă privind salarizarea bugetarilor va include indexări în trepte care vor acoperi doar o parte a grilei de salarizare, începând cu salariul minim de 1.250 de lei, programat să urce la această cifră în luna mai, şi până la un nivel de sustenabilitate bugetară care va fi definit prin calcule, va îngheţa sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare şi va bloca la nivelul din iulie 7 categorii de plăţi sociale. Inechităţile rămase vor fi rezolvate până în 2020-2021.
Sursa: AGERPRES