Singurul “tehnocrat” din Cabinetul Grindeanu, ministrul Justiţiei Tudorel Toader, va avea cea mai ingrată misiune la Palatul Victoria. Deşi nu are carnet de partid, fostul judecător al Curţii Constituţionale va fi nevoit să meargă pe sârmă în relaţia cu PSD şi liderii coaliţiei de guvernare. Printre obiectivele sale se numără modificarea Codurilor penale, înlăturarea monitorizării prin MCV şi denunţarea protocoalelor secrete dintre DNA şi SRI.
Membru al Comisiei de la Veneţia, Tudorel Toader va prelua cel mai sensibil portofoliu din Guvernul Grindeanu, în condiţiile în care liderii coaliţiei au recurs la soluţia unui ministru “independent” politic pentru a înlătura suspiciunile abătute asupra PSD-ALDE după scandalul Ordonanţei 13. Noul ministru al Justiţiei şi-a asumat astfel o misiune ingrată: pe de o parte va trebui să dea satisfacţie dorinţelor exprimate de liderii PSD, pe de alta va fi obligat să nu repete blitzkrieg-ul antiJustiţie care a dus la demisia fostului ministru Florin Iordache şi critici dure din partea oficialilor UE. Miercuri seară, după şedinţa CEx a PSD, Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu au trasat clar principalele obiective ale ministrului Tudorel Toader. Fostul judecător al Curţii Constituţionale va trebui să-şi asume modificarea legislaţiei penale prin punerea în acord a deciziilor Curţii cu articolele din Codul penal şi cel de procedură penală, adică să ducă la bun sfârşit “eroarea de comunicare” a partidului din noaptea de 31 ianuarie. Din acest punct de vedere, alegerea lui Tudorel Toader poate părea cel puţin ciudată, în condiţiile în care fostul rector s-a pronunţat recent împotriva propagandei PSD potrivit căreia CCR a dezincriminat abuzul în serviciu prin decizia 405/2016. “Decizia Curţii nu a avut şi nici nu putea să aibă ca efect dezincriminarea abuzului în serviciu. Norma juridică interpretată de către CCR se aplică în continuare, fără nicio suspendare, fără nicio întrerupere, dar se aplică în sensul interpretat de Curte”, a explicat Toader.
Ridicarea MCV, aproape o himeră
Un alt target impus noului ministru încă dinainte de a depune jurământul este să lupte din răsputeri pentru înlăturarea monitorizării pe Justiţie de către Comisia Europeană. O misiune aproape imposibilă după episodul Ordonanţei 13 care a generat reacţii dure din partea Bruxelles-ului şi a ambasadelor străine. “Lucrurile sunt clare. În primul rând, am discutat despre ceea ce trebuie să facă pentru înlăturarea MCV”, a explicat premierul Sorin Grindeanu după şedinţa Cex-ului PSD.
Numit la CCR cu sprijinul lui Călin Popescu Tăriceanu şi al foştilor miniştri liberali Relu Fenechiu şi Tudor Chiuariu, ambii condamnaţi definitiv pentru corupţie, Toader ar putea avea un cuvânt decisiv şi în privinţa procesului de numire a şefilor ÎCCJ, DNA şi ai Parchetului General, în condiţiile în care preşedintele Senatului şi-a asumat public eliminarea şefului statului, dar şi a ministrului Justiţiei din procesul de învestire în funcţie a celor mai importanţi oameni din Justiţie.
Ministrul Tudorel Toader s-ar putea pronunţa inclusiv împotriva protocoalelor secrete dintre DNA şi SRI, o idee pe care i-a sugerat-o chiar preşedintele PSD Liviu Dragnea, miercuri seara, la un post de televiziune. În ultimă instanţă, ministerul Justiţiei ar putea relua o altă temă vehiculată în ultima vreme, aceea a comasării DNA cu DIICOT, idee respinsă public de Liviu Dragnea.
CITAT: Liviu Dragnea, preşedinte PSD
Nu este exclus un miting mare al PSD, nu neapărat împotriva cuiva, care să susţină începerea unei discuţii serioase despre chestiuni profunde din sistemul de justitie, despre relaţionarea dintre sisteme judiciare şi alte instituţii, dacă vrem să avem un stat poliţienesc sau un stat democratic.
CASETĂ: Avere de ministru: şase case şi terenuri agricole
Potrivit ultimei declaraţii de avere, ministrul Tudorel Toader deţine trei terenuri agricole moştenite (4 hectare), în localitatea natală Vulturu din jud. Vrancea, la care se adaugă o casă de locuit moştenită şi una cumpărată. Toader a mai cumpărat trei terenuri în alte localităţi din judeţul Vrancea: un hectar de pădure la Fitioneşti, un teren extravilan de peste 8.500 de mp la Străoane şi un teren agricol de 17800 mp la Focşani, acolo unde are şi un apartament de 64 mp. În Iaşi, Tudorel Toader deţine o casă de 136 mp cu terenul aferent de 1.074 mp şi două apartamente de 75, respectiv 35 mp. Toader are şi două credite la bancă în valoare de 70.700 de euro şi 50.000 de lei, scadente în 2023. În 2015, salariile obţinute de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi au însumat 266.500 de lei, iar cele de la Curtea Constituţională 207.600 lei. Toader a mai încasat aproape 15.000 de lei din activitatea didactică la alte instituţii de învăţământ superior plus 12.200 de lei din drepturi de proprietate intelectuală. Fostul judecător a câştigat din chirii suma de 15.300 de lei.
CITAT: Traian Băsescu, senator PMP
Aflând despre nominalizarea domnului Tudorel Toader la Justiţie, nu pot să nu mă întreb dacă va fi capabil să încalce legea pentru a da satisfacţie celor care l-au numit. Există însă un avantaj ce nu poate fi contestat prin nominalizarea lui Tudorel Toader la justiţie: în mod cert, ştie carte