Jurnalul.ro Ştiri Social „Misterul din oala cu sarmale”, o comedie horror scrisă de Protecția Consumatorilor

„Misterul din oala cu sarmale”, o comedie horror scrisă de Protecția Consumatorilor

de Diana Scarlat    |   

Noile norme impuse de ANPC, care devin obligatorii din 20 decembrie, sunt aberante din toate punctele de vedere, dar satisfac nevoia statului de a impune digitalizarea forțată a afacerilor din alimentația publică. Toate acestea vor fi obligate să menționeze elementele chimice din produsele alimentare, chiar dacă mâncarea nu e standardizată.

Un meniu „a la carte” va trebui să aibă atașat un inginer de chimie alimentară și un nutriționist care să scrie repede un manual cu toate componentele fripturii, ale garniturii, ale pâinii, mămăligii și prăjiturilor, după caz. Pentru simplificare, se poate pune totul standardizat, la gramaj, într-un meniu suplimentar, de sute de pagini, cuprins într-un cod QR. Astfel au de câștigat firmele de IT. Și atât, pentru că în fața instanței de judecată, în cazul unui proces cu ANPC, oricum este irelevantă orice probă, pentru că mâncarea e perisabilă sau deja a fost consumată și nu se mai poate demonstra ce a conținut.

Fiecare unitate de alimentație publică din lista dată de ANPC - Restaurante (clasice, specializate, cantine-restaurant, cu autoservire etc.), Braserii, Pizzerii, Berării, Baruri, Cafenele, Fast-food inclusiv drive-in, Unități tip bufet, rotiserii, Unități cofetărie, patiserie, Ceainării, Terase/grădini de vară, Unități pentru organizare evenimente – este obligată, din 20 decembrie, să afișeze un „pomelnic” de sute de pagini la meniu. Asta, dacă au meniu. Braseriile, cofetăriile, patiseriile nu au meniuri. Acestea vor fi obligate să pună la dispoziția clienților câte un „manual de utilizare” pentru fiecare pateu sau prăjitură în parte.

Șefii ANPC au explicat că e foarte ușor de calculat ce au cerut ei și numai cei care nu vor să respecte regulile de curățenie se tem de noile cerințe. Nu de aceeași părere sunt specialiștii în chimie alimentară sau avocații, care văd situația cu totul altfel. „Este o demență! Am stat cu un specialist în chimie alimentară și cu un nutriționist să facem niște calcule pentru restaurantul unui client de-al nostru. E nevoie de câteva luni să calculezi valoarea nutritivă și cantitățile de substanțe, în funcție de gramajul din fiecare rețetă. Oricum, de afișat fizic, pe hârtie, e imposibil”, a explicat, pentru Jurnalul, avocatul unei firme din Constanța.

După ce au analizat toate scenariile posibile, mulți au ajuns la concluzia că este imposibil de demonstrat dacă ce se va scrie la descrierea detaliată corespunde cu realitatea, dar au mai observat că singurul beneficiu ar fi al statului care astfel mai bifează un pas important în digitalizarea forțată, pentru că singura variantă de simplificare ar fi un cod QR.

„Normal că vor crea un cod QR, unde să le poată pune pe toate, ca să nu primească amenzi. Așa ne-am dat seama că de fapt se dorește crearea codurilor QR. Cum mai stăm cu secretul bucătarului? Probabil că nu contează decât să aibă toată lumea cod QR, pentru că în instanță nu se poate demonstra nimic. Probele alimentare sunt perisabile, iar ANPC ar trebui să vină cu experți și cu laboratoare mobile, să facă analiza pe loc, pentru că altfel se pot compromite probele, mai ales dacă nu sunt transportate în condiții optime până la laborator. O să mă duc să-mi reprezint clienții în instanță și o să spun: „Onorată instanță, ne pare rău, proba s-a mâncat”. Cum s-ar putea face contraexpertiza?”, a explicat, pentru Jurnalul, avocatul unei firme din București.

Adio, restaurant cu specific românesc!

Astfel, se sacrifică încă o dată economia României, pe altarul digitalizării cu orice preț, pentru că cel mai afectat sector economic va fi turismul, pentru care principala atracție e mâncarea cu specific tradițional. Pentru a nu primi amenzi, mulți vor renunța la a mai face astfel de preparate pentru care nu pot face toate calculele cerute de ANPC. „Va fi mult mai simplu ca în loc de bucate românești, ce vindem acum, să deschidem un fast-food. Punem totul standard, cel mult 20 de rețete, cu același gramaj, trecem totul de la început în meniu, introducem datele într-un singur cod QR și nu plătim nicio amendă pentru neconformitate. Dar nu mai avem restaurant cu specific românesc și nu mai putem atrage clienții, mai ales străinii care vor caltaboși, sărmăluțe și alte delicatese. Putem să luăm franciză de la un lanț de fast-food, cu meniurile și ingredientele lor, ca să nu ne mai batem capul. Bucătarul nostru oricum nu vrea să dea rețetele.

Să se calculeze valoarea nutritivă a glazurii

La cofetării e la fel de complicat. „Am o prietenă care mă va ajuta să calculez și să scriu toate ingredientele, la gramaj, dar a mai făcut asta pentru cineva care vinde prăjituri la un lanț mare de magazine și i-a luat 3 luni să scrie hârtiile pentru 20 de rețete. Am 100 de rețete, plus torturile și candy barurile făcute la comandă, unde clientul spune ce glazuri vrea, poate alege ingredientele, iar acolo va trebui să reluăm calculele de fiecare dată. Unul vrea glazură de ciocolată, altul vrea glazură roz, de zahăr, altul albastră, cu marțipan. În plus, noi tăiem prăjiturile. Nu sunt toate la fel. Nu sunt făcute de roboți, sunt făcute de oameni și nu ies perfecte, la milimetru. Facem mereu rețete noi, ca să atragem clienții, le modificăm forma, le facem cu floricele, cu păpuși, cu fundițe, iar acum probabil va trebui să renunțăm la singurul mod de a ne atrage clientela, pentru că nu le vom mai putea folosi fără calcule de sute de pagini pentru fiecare modificare în parte. Vom introduce totul într-un cod QR, dar probabil vom reduce mult numărul produselor”, spune patroana unei cofetării.

În loc de ghid, au mai transmis un anunț

Deși toți cei care au astfel de afaceri au aceste probleme, ANPC a revenit, vineri, cu unele precizări, susținând în continuare că se poate calcula foarte simplu. Autoritatea promisese că va elabora un ghid, dar în locul acestuia, a transmis o simplă informare de 3 pagini. „Cantitatea ingredientelor compuse constituente ale unui fel de mâncare - Se informează consumatorii cu privire la cantitatea ingredientelor compuse componente ale unui fel de mâncare, exemplu: mușchiuleț de porc - 140g, cu garnitură de orez cu legume - 140g (orez, apă, legume - 30g (morcov, dovlecel, ardei gras, în cantități variabile), ulei vegetal, sare, potențator de aromă: glutamat de sodiu); 2) Aditivii se înscriu în lista ingredientelor cu denumirea categoriei (ex: Acidifiant etc.), urmată de codul de numeric UE (ex: E 330) sau denumirea specifică (ex: acid citric); exemplu: Acidifiant: E 330 sau Acidifiant: acid citric; potentator de aromă: E621 sau potențator de aromă: glutamate de sodiu. Lista aditivilor, care se regăsește în Regulamentul (CE) nr.1333/2008 privind aditivii alimentari”, arată Autoritatea. Urmează „Declarația nutrițională”, iar pentru indicarea componentelor cu efecte alergene se respectă prevederile Ordinului nr. 163/2021 pentru furnizarea de informaţii privind prezenţa unor substanţe sau produse care pot cauza alergii sau intoleranţă în produsele alimentare neambalate”, mai explică ANPC.

Micile afaceri și cele din economia socială ar putea să dispară

Dacă un hotel sau un restaurant mare ar putea angaja specialiști care să facă toate aceste calcule, plătindu-i suplimentar și incluzând sumele în prețurile finale ale produselor, micile afaceri, în schimb, vor fi grav afectate. Astfel, în goana după digitalizare, ANPC ar putea crea mari probleme în comunitățile cele mai vulnerabile, dar era nevoie de un analist care să le arate consecințele.

„Mi-am deschis patiseria, acum trei ani, cu ajutor în cadrul unui proiect european. Totul a mers foarte bine, am lucrat câte 12 ore pe zi și am mai angajat doi oameni. Când firma care m-a ajutat a făcut planul de afaceri, nu am luat în calcul aceste cheltuieli suplimentare. Chiar a fost considerat un proiect de succes, pentru că am introdus rețetele mele de prăjituri, eu fiind casnică până atunci. Acum sunt în pericol de a închide patiseria, dacă nu voi putea face tot ce ne cere ANPC. Am doar liceul făcut la seral. Nu înțeleg ce vor de la mine și am vorbit cu cineva care îmi cere pentru asta cât câștig eu pe două luni, deci nu-mi permit să plătesc”, spune beneficiara unui proiect european pentru reintegrarea în muncă a persoanelor vulnerabile. Sunt zeci de mii de afaceri mici în România, în domeniul alimentației publice, care până acum au redus gradul de sărăcie și rata șomajului, iar închiderea acestora ar însemna o scădere drastică a nivelului de trai în România și, pe cale de consecință, creșterea infracționalității, pe lângă eliminarea tuturor proiectelor care au fost făcute pe fonduri europene pentru persoanele vulnerabile.

Vor fi astfel eliminate și micile afaceri lansate de ONG-uri pentru mamele singure care până acum puteau face servicii de catering cu produse de casă, dacă nu sunt specializate și în chimie alimentară, să poată calcula tot ce le cere Autoritatea. La fel se va întâmpla și cu punctele gastronomice locale. „Eu sunt pescar. Din tată-n fiu, noi, în Deltă, trăim din pește. M-a ajutat cineva să deschid punct gastronomic local și din asta trăim. Nu știu să calculez valoarea nutritivă a mămăligii și a scrumbiei de Dunăre din fiecare farfurie. Am doar opt clase”, spune și un bărbat din județul Tulcea. Cei care nu își vor mai putea ține micile afaceri, vor lucra la negru. Astfel, ANPC mai reușește și să ne întoarcă în timp cu vreo 30 de ani, după ce se găsiseră soluții optime pentru reducerea muncii la negru.

Șefii ANPC le-au indicat proprietarilor de afaceri din alimentația publică să preia datele de pe internet, considerând că orice cofetărie, patiserie sau restaurant ar trebui să aibă ingineri de chimie alimentară care să poată calcula valorile nutritive. Nici ANPC nu are acești specialiști, deci nu va putea constata conformitatea sau neconformitatea.

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri