Jurnalul.ro Ştiri Observator Miturile despre vaccinuri, demontate

Miturile despre vaccinuri, demontate

de Monica Cosac    |   

Poliomielita, difteria, tusea convulsivă, varicela, oreionul, boala pneumococică şi infecţia meningococică sunt doar câteva dintre bolile învinse de vaccinuri, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În ciuda numeroaselor mituri care circulă pe tema conţinutului vaccinurilor, acestea sunt testate cu rigurozitate înainte de a fi puse pe piață, potrivit producătorilor de medicamente.

Vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuților împotriva unor boli care pot fi fatale, atrag atenţia medicii. Potrivit acestora,  circulă multe mituri legat de conținutul vaccinurilor şi tocmai de aceea este foarte important ca toți părinții să se înformeze din surse autorizate şi să fie convinși de faptul că acestea sunt sigure, eficiente și protejează copilul de afecțiuni severe.

„Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecțiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecințe majore asupra dezvoltării copilului și pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creșterea incidenței acestor afecțiuni. Sunt multe mituri care circulă în ceea ce privește conținutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienți să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informați”, spune dr. Valeria Herdea, președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie.

Nu provoacă autism

Unul dintre miturile vehiculate pe tema vaccinurilor este că acestea pot provoca autism. Zvonul a fost declanşat în 1998, arată un infografic realizat de ARPIM, când publicaţia Lancet a publicat un studiu care identifica o legătură între autism şi vaccinuri. Acesta, însă, avea concluzii vagi, nu era bazat pe statistici şi nu includea un grup de control. Ulterior, mai mulţi cercetători au investigat legătura dintre vaccin şi autism, dar fără a o putea demonstra. 

În privinţa mercurului, acest element nu se mai foloseşte în prezent în producţia vaccinurilor monodoză, fiind conţinut doar de vaccinurile multidoză, pentru a preveni contaminarea. Sărurile de aluminiu sunt un adjuvant în producţia vaccinurilor, însă cantitatea este cu mult mai mică (4,22 mg săruri de aluminiu dacă sunt administrate toate vaccinurile recomandate în primele şase luni de viaţă), comparativ cu cantitatea primită de un copil, spre exemplu, care este hrănit cu lapte praf pe bază de soia (120 mg).

Testate cu rigurozitate

Circa 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranței acestuia, spun producătorii de medicamente. De asemenea, testarea unui vaccin este realizată nu numai de producător, ci şi de autoritățile din țara care produc vaccinul, dar și de autoritățile din țara care îl importă.

„Perioada de producție a unui vaccin durează între 3 luni și 2 ani în funcție de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea și eficiența acestuia”, explică Liviu Popescu, reprezentant al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Producerea vaccinului antigripal, de exemplu, durează între 3 şi 6 luni, în timp ce obţinerea vaccinului hexavalent poate dura 22 - 24 luni.

În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecțiuni și alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare și dezvoltare.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societății Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menținerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunității de grup și, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizați (nu au ajuns la vârsta necesară sau starea lor de sănătate nu permite imunizarea).

 

 

Subiecte în articol: vaccin mit demontat pediatrie
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri