În timp ce Guvernul se întrece în programe de dezvoltare pe termen lung, care mai de care mai vizionare, dar şi mai abstracte, realitatea românească se încăpăţânează să nu ţină pasul cu viziunile executivului. Şcoala nu este adaptată la nevoile pieţei muncii, iar tot mai mulţi tineri se înscriu la şomaj imediat după ce termină 12 clase. Dacă vorbim despre zona rurală, aici dezastrul este total. Comunităţi întregi trăiesc doar de pe urma ajutorului de şomaj. Oamenii s-au obişnuit să-şi ducă traiul de zi cu zi din acest venit mic oferit de stat, decât să se angajeze. În general, vorbim despre persoane fără nicio calificare. Numărul lor este însă în creştere pentru că şi procentul celor care abandonează şcoala înainte de 18 ani este pe un trend ascendent.
Potrivit statisticilor, circa 16% dintre tinerii sub 24 de ani nu au nicio ocupaţie. Nu studiază şi nici nu urmează cursuri de calificare într-o meserie. Mai mult, 1 din 5 tineri sub 18 ani abandonează şcoala, urmând, în marea lor majoritate, să îngroaşe rândurile celor care vor sta mereu cu mâna întinsă la mila statului. Pentru aceştia, piaţa forţei de muncă oferă puţine oportunităţi. Ce vor face cei peste 30% dintre tinerii care nu au luat BAC-ul doar în acest an, în condiţiile în care învăţământul profesional de abia reînvaţă să funcţioneze? Obişnuinţa de a trăi pe banii părinţilor sau din ajutorul statului se deprinde repede. Cei mai mulţi dintre cei care se hotărăsc totuşi să munceasă, preferă să o facă „afară” pentru că salariile din construcţii şi agricultură sunt mult mai atractive decât în ţară.
Abandonul şcolilor se va accentua
Un sfert din populaţia cu vârstă preşcolară şi şcolară de la nivelul anului 2014-2015 nu a fost prinsă în sistemul naţional de educaţie, potrivit broşurii "Populaţia şcolară a României 2016", publicată de Institutul Naţional de Statistică la începutul acestei săptămâni. Mai mult, statistica INS relevă că până în 2060, numărul populației rezidente preşcolare şi şcolare ar urma să înregistreze o diminuare, de la 3,7 milioane persoane în anul 2015, la 2,1 milioane persoane în anul 2060, principalul motiv al depopulării şcolilor fiind abandonul. Printre cauzele principale care generează acest fenomen se numără situaţia economică precară a familiilor, plecarea părinţior la muncă în străinătate şi lipsa locurilor de muncă atractive pentru tineri. În anul 2013-2014, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial a fost de 1,5% (1,3% în învățământul primar și 1,9% în învăţământul gimnazial). Cea mai mare valoare a ratei abandonului s-a înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri, de 7,9%. În cadrul învățământului liceal și profesional, în anul școlar 2013-2014 rata abandonului a fost de 2,9%. "În varianta constantă, numărul populației rezidente preşcolare şi şcolare de 0-23 ani ar urma să cunoască o diminuare, de la 3,7 milioane persoane în anul 2015, la 2,1 milioane persoane în anul 2060. Pe grupe de vârstă, cea mai mare scădere ar urma să se înregistreze la copiii de 3-5 ani (-45,4%). Cea mai mică scădere se va înregistra la grupa elevilor de 15-18 ani, cu 39,9% (de la 692,9 mii elevi la 416,1 mii elevi).
Pe sexe (până în 2060- n.red.) scăderea populației preșcolare și școlare ar fi mai mare pentru populația rezidentă feminină (-42,6%) decât pentru cea masculină (-42,3%). În profil teritorial, scăderea populației preșcolare și școlare va fi resimțită în toate județele- raport INS
Salariul minim, domină piaţa muncii
Dacă până în urmă cu ceva ani România avea în faţa investitorilor străini un important atuu, o forţă de muncă bine califictă, lucrurile s-au schimbat radical acum. Antreprenorii se plâng că nu reuşesc să recruteze personal, chiar şi necalificat. Explicabilă situaţia pentru că mulţi, şi mai ales tinerii, preferă Vestul, iar o altă categorie, din ce în ce mai mare, se mulţumeşte cu ajutoarele de stat şi cu ce mai pică, considerând neatractive salariile oferite. Un studiu al pieţei forţei de muncă, realizat recent de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, arăta că numărul contractelor de muncă înregistrate în România la nivelul salariului minim este în creştere, de la 8% în 2011 la 44% în martie 2016, iar cel al contractelor peste salariul mediu este în uşoară scădere.
În martie 2016, 5.337.819 contracte (86%) erau remunerate sub salariul mediu pe economie-adică sub suma de 2.879 lei brut (calculat de INS), iar 2.717.078 de contracte se situau la nivelul salariului minim sau sub acesta.
Numărul de şomeri în funcţie de nivelul de instruire(reper: luna mai)
An Total Primar, gimnazial, profesional Liceal, postliceal Universitar
2016 410.509 345.223 48.814 16.472
2015 445.494 359.509 63.995 21.992
2014 444.693 349.255 69.492 25.946
2013 443.985 342.303 74.184 27.498
2012 409.938 310.208 71.968 27.762
Sursa: INS