Cercetătorii de la California Northstate University College of Medicine din Statele Unite au analizat 35 de lucrări de cercetare, dintr-o listă inițială de peste 3.700 de studii, despre muzică și rolul acesteia asupra sănătății umane, iar concluziile meta-analizei au fost prezentate la Congresul Clinic al Colegiului American al Chirurgilor (ACS) 2024, care are loc în perioada 19-22 octombrie, la San Francisco, California.
Toate studiile incluse în analiză au cuprins mai multe date despre evoluția și rezultatele pacienților care au suferit o intervenție chirurgicală, printre acestea numărându-se și evaluări ale durerii și anxietății, precum și măsurători ale ritmului cardiac și ale consumului de opiacee. Astfel, cercetătorii au descoperit că simplul act de a asculta muzică după operație, fie cu căști, fie printr-un difuzor, a avut „efecte vizibile” asupra pacienților în perioada de recuperare.
Mai exact, oamenii de știință au constatat că muzica poate ajuta pacienții să se recupereze mai repede după intervenția chirurgicală, printr-un nivel mai scăzut de durere și un consum mai mic de opioide, un nivel redus de anxietate și un ritm cardiac mai scăzut.
Beneficii măsurabile
În primul rând, spun specialiștii, a existat o scădere vizibilă a nivelului de durere auto-raportat în rândul pacienților care au ascultat muzică după operație. Scala de evaluare numerică și scala analogică vizuală au arătat reduceri de 19% și, respectiv, 7% ale durerii.
„Deși nu putem spune în mod specific că au avut dureri mai mici, studiile au arătat că pacienții percep că au mai puțină durere și credem că acest lucru este la fel de important”, a spus Shehzaib Raees, unul dintre autorii noii cercetări.
Analiza a arătat, de asemenea, o scădere cu 3% a nivelului de anxietate raportat de pacienți. Mai mult, a fost observată o inversare interesantă în utilizarea morfinei. Pacienții care au ascultat muzică au folosit mai puțin de jumătate din cantitatea de analgezic în comparație cu cei care nu au ascultat muzică în prima zi după operație (o medie de 0,758 mg față de 1,654 mg pentru cei care nu au ascultat muzică).
Totodată, a fost observată o scădere a ritmului cardiac (cu aproximativ 4,5 bătăi mai puține pe minut) în rândul pacienților care ascultă muzică. Menținerea ritmului cardiac al unui pacient într-un interval normal ajută la îmbunătățirea recuperării, permițând circulația eficientă a oxigenului și a nutrienților în tot corpul, în special în zonele care au fost operate. În plus, un ritm cardiac mai scăzut înseamnă un risc redus de afecțiuni cum ar fi fibrilația atrială, care poate pune viața în pericol.
„Când pacienții se trezesc după operație, uneori se simt foarte speriați și nu știu unde sunt”, a spus Eldo Frezza, autor principal al studiului și profesor de chirurgie la Colegiul de Medicină al Universității California Northstate, adăugând că „muzica poate ajuta la ușurarea tranziției de la stadiul de trezire la o revenire la normalitate și poate ajuta la reducerea stresului din jurul acestei tranziții”.
Reducerea nivelului de cortizol ar juca un rol în aceste efecte
Echipa de cercetători consideră că o reducere a nivelului de cortizol atunci când pacienții ascultă muzică poate juca un rol în îmbunătățirea recuperării. De asemenea, autorii au remarcat că, spre deosebire de unele terapii mai active, cum ar fi meditația sau Pilates, care necesită o concentrare sau mișcare considerabilă, ascultarea muzicii este o experiență mai pasivă și poate fi adoptată de pacienți, fără prea multe costuri sau efort, aproape imediat după operație.
Dr. Frezza le recomandă celor care au o operație la orizont să aleagă genul preferat de muzică și să o asculte imediat după intervenție. „Nu încercăm să spunem că un tip de muzică este mai bun decât altul. Credem că muzica poate ajuta oamenii în diferite moduri după operație, deoarece muzica poate fi reconfortantă și te poate face să te simți ca și cum ai fi într-un loc familiar”, a spus prof. Frezza, citat de medicalxpress.com.
Cercetările viitoare, ce includ și un program-pilot, vor evalua utilizarea muzicii în mediul chirurgical, precum și în secțiile de terapie intensivă.
Utilizarea muzicii i-ar putea ajuta și pe pacienții cu demență
Alte cercetări recente au arătat că terapia prin muzică - fie că este vorba de cântat sau de ascultat melodiile preferate - poate avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra funcției cognitive - în special pentru adulții în vârstă, fie cu demență, fie cu probleme de memorie.
„Într-un mic studiu realizat de noi și colegii noștri de la Institutul Cambridge pentru Cercetarea Terapiei prin Muzică, am arătat cât de puternic este efectul pe care îl poate avea ascultarea muzicii pentru persoanele cu demență. Am descoperit că atunci când persoanele cu demență ascultau în mod repetat muzica lor preferată, ritmul cardiac și mișcările lor se schimbau ca răspuns direct”, spun doi cercetători în terapie prin muzică, Rebecca Atkinson și Ming-Hung Hsu, de la Anglia Ruskin University, într-un articol publicat săptămâna trecută în The Conversation.
Studiul lor a arătat că răspunsurile fizice ale oamenilor au fost influențate de ritmul și aranjamentul muzical, iar ritmul cardiac s-a schimbat atunci când au și cântat în timp ce ascultau muzică. De asemenea, au început să-și amintească povești vechi în timp ce ascultau un cântec sau se gândeau la muzică, spun cercetătorii, iar „aceste schimbări sunt importante pentru că arată modul în care muzica afectează mișcarea, emoțiile și memoria”.
Studiile au arătat, de asemenea, că în timpul și după ascultarea muzicii, persoanele cu demență au fost mai puțin agitate și au manifestat un nivel mai scăzut de agresivitate și anxietate, starea lor de spirit îmbunătățindu-se. Ba chiar au avut nevoie de mai puține medicamente atunci când aveau sesiuni regulate de muzică.
Totuși, nu orice muzică are un efect regenerativ asupra creierului. Ce doi cercetători spun că „muzica familiară și preferată are cel mai mare impact asupra modului în care ne simțim și este strâns legată de memorie și emoții”, iar acest lucru s-ar datora faptului că ascultarea melodiilor preferate eliberează anumiți hormoni, precum dopamina, care ne dau un sentiment de plăcere: „Playlist-urile cu muzica favorită ar putea fi cheia pentru a ne ajuta să facem față stresului vieții de zi cu zi”.