NATO sărbătorește 70 de la înființarea cu o reuniune la Londra, marcată de tensiuni care ies în public probabil mult mai estompate decât păruiala din spatele ușilor închise. Trump nu se sfiiește să-i spună lui Macron că face declarații obraznice și apoi să facă invitații la dejun în funcție de nivelul cheltuielilor militare. Pentru președintele american, loialitatea față de alianța septuagenară se măsoară foarte exact după nivelul din PIB alocat apărării. De când a pus tranșant acest criteriu de evaluare ca prioritar, bugetele militare ale statelor membre au crescut, cumulat, cu 130 miliarde de dolari faţă de anul 2014, la care se vor adăuga 400 miliarde până în 2024. Dar nu toți aliații privesc ținta de 2 la sută din PIB la fel, nivelul fiind asumat voluntar, nu obligatoriu. Pentru Germania, nivelul de cheltuieli militare este acum de 1,38 la sută din PIB ,urmând să ajungă la 2 la sută abia în anul 2031. Spania, Belgia și Luxemburg se plasează sub 1 la sută; ca atare nu au loc la masa dată de Trump. La dejun au locuri de onoare Marea Britanie, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Letonia și România, care au atins cele două procente. Liderii Germaniei, Canadei, Italiei și Franței mănâncă separat, sunt puși pe coji de nucă de Trump. Mai mult, Germania este chiar avertizată că va fi supusă de Statele Unite la „sancțiuni comerciale nespecifice”, deschizându-se, în acest fel, o sciziune greu de explicat în cadrul Alianței. Statele Unite anunță că vor să impună în NATO o creștere a nivelului pentru cheltuielile de apărare la 4 la sută, ceea ce va mări decalajul între bugetele militare ale celor 29 de membri. Va putea România să susțină acest efort, în condițiile în care deficitul bugetar este deja apăsător și cheltuielile pentru infrastructură nu mai „încap”, fiind amânate de la an la an. Observăm că în NATO se accentuează diferențele de abordare și de susținere a costurilor. Alianța ne apare ca o organizație cu două viteze, concept preluat de la Uniunea Europeană. Adaug încă o constatare menită să ne ajute la luarea unei decizii corecte pentru anii ce vin. Grupul țărilor „excluse” din Europa bogată, plasate pe zona de manifestare a forței centrifuge din UE, este format din țările cele mai pro-NATO. Polonia, România, Bulgaria, Grecia, Țările Baltice stau astăzi la masă cu Trump, dar mâine, la Bruxelles, vor afla ce au decis Germania și Franța în privința viitorului Uniunii Europene. Adică, înțeleg că este foarte greu să fii în ambele căruțe - NATO și UE - și să poți alerga cu aceleași viteze impuse de conducătorii atelajelor. Un echilibru între înarmare și bunăstare pare greu de atins după dejunul de la Londra. Iohannis și-a asigurat locul la masă alături de Trump, cu bilet care ne costă câteva miliarde de euro, dar va fi așezat mai la coada mesei la Bruxelles, unde locurile se distribuie după alte criterii.