După mai bine de șapte luni de lupte în Fâșia Gaza, procurorul CPI, Karim Khan, a afirmat că are motive rezonabile să creadă că cei cinci „poartă răspundere penală” pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.
Netanyahu și Gallant au coordonat ofensiva israeliană împotriva Hamas, lansată imediat după atacul sângeros al grupării palestiniene, din 7 octombrie 2023, asupra Israelului.
Khan a solicitat, de asemenea, mandate de arestare pentru șeful Hamas, Yahya Sinwar, Mohammed Al-Masri, comandantul-șef al aripii militare a organizației extremiste, cunoscut sub numele de Deif, și Ismail Haniyeh, șeful Biroului Politic al Hamas.
Un grup de judecători de instrucție va stabili dacă dovezile prezentate susțin mandatele de arestare. Tribunalul nu are însă mijloacele necesare pentru a pune în aplicare astfel de mandate, iar ancheta sa privind războiul din Gaza a întâmpinat deja critici virulente din partea Statelor Unite și a Israelului, care, oricum, nu fac parte din CPI.
Capetele de acuzare
CPI a emis un mandat de arestare și pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, în martie 2023, pentru presupuse crime de război în războiul din Ucraina, însă demersul de luni este primul în care Khan se implică în conflictul din Orientul Mijlociu.
„Israelul, la fel ca toate statele, are dreptul de a lua măsuri pentru a-și apăra populația. Acest drept nu absolvă însă Israelul sau oricare alt stat de obligația sa de a respecta dreptul umanitar internațional.”, a spus Khan.
El a declarat că presupusele crimele împotriva umanității comise de Israel fac parte „dintr-un atac larg și sistematic asupra populației civile palestiniene, în conformitate cu politica statului.”. „Aceste crime, în evaluarea noastră, continuă până în prezent.”, a adăugat el.
Dovezile colectate de biroul său arată că Israelul a privat în mod sistematic civilii „de obiecte indispensabile supraviețuirii umane”, inclusiv de hrană, apă, medicamente și energie. Potrivit lui Khan, Netanyahu și Gallant poartă responsabilitatea, deoarece Israelul a provocat în mod deliberat mari suferințe și a comis crime de război.
La rândul lor, liderii Hamas sunt acuzați că poartă responsabilitatea pentru crimele comise de organizația lor, inclusiv exterminarea și uciderea, luarea de ostatici, tortura, violul și alte acte de violență sexuală.
Franța și Belgia susțin cererea de arestare
„A face o paralelă între liderii unei țări democratice hotărâte să se apere de o teroare josnică și liderii unei organizații teroriste însetate de sânge, precum Hamas, este o distorsiune profundă a Justiției și un faliment moral flagrant!”, a declarat ministrul israelian al Cabinetului de Război, Benny Gantz.
„Resping cu dezgust comparația făcută de procurorul de la Haga, între Israelul democratic și criminalii în masă ai Hamas.”, a afirmat și Netanyahu, calificând demersul drept „o distorsionare completă a realității”.
La rândul lui, Gallant l-a acuzat pe Khan că a creat o paralelă între gruparea extremistă și Israel, numind acest lucru „josnic și dezgustător”. El a menționat că Israelul nu este parte a CPI, nu recunoaște autoritatea acesteia, iar statul evreu are dreptul să se apere de atacurile teroriste.
Președintele SUA, Joe Biden, a calificat demersul juridic drept „scandalos”, în timp ce secretarul de stat, Antony Blinken, a declarat că acesta ar putea pune în pericol negocierile privind un acord de luare de ostatici și de încetare a focului.
Concomitent, Germania susține că solicitarea procurorului CPI în privința mandatelor de arestare pentru liderii Hamas și cei ai Israelului creează „o falsă echivalență”. „Guvernul israelian are dreptul și datoria de a-și proteja și apăra populația” împotriva atacurilor teroriste. „Este clar că se aplică dreptul umanitar internațional și toate obligațiile sale.”, arată un comunicat al Ministerului german de Externe.
În schimb, Franța și Belgia au publicat declarații de susținere a deciziei procurorului șef al CPI, spărgând astfel unitatea alianței occidentale. „Franța susține CPI, independența acesteia și lupta contra impunității în toate situațiile.”, arată, într-un comunicat, Ministerul de Externe de la Paris.
Concomitent, ministrul belgian al Afacerilor Externe, Hadja Lahbib, a postat pe X: „Crimele comise în Gaza trebuie să fie urmărite la cel mai înalt nivel, indiferent de autorii lor!”.
Punct de răscruce
CPI este primul tribunal internațional permanent din lume pentru crime de război. Cele 124 de state membre sunt obligate să aresteze imediat persoana căutată, dacă aceasta se află pe teritoriul lor.
Considerată instanță supremă, CPI intervine doar atunci când un stat nu dorește sau nu poate cu adevărat să o facă el însuși. Israelul a declarat că presupusele crime de război din Gaza sunt investigate la nivel național.
Statul evreu și principalul său aliat, SUA, nu sunt membri ai CPI, cum nu sunt nici China și Rusia.
În trecut, statele membre nu au reușit să predea suspecții care au intrat pe teritoriul lor, inclusiv pe fostul președinte sudanez, Omar Bashir, căutat încă din 2005 pentru crime de război și genocid.
Dacă se emit însă mandate împotriva liderilor israelieni, membrii Curții, inclusiv aproape toate țările UE, ar putea fi puși într-o poziție dificilă din punct de vedere diplomatic.
Mai mult, decizia lui Khan marchează o cotitură în istoria Justiției internaționale. În cei peste 21 de ani de existență, CPI nu a pus niciodată sub acuzare un oficial occidental.
Cel puțin 35.000 de palestinieni au fost uciși în războiul din Gaza, susține Ministerului Sănătății din enclavă, în timp ce agențiile umanitare avertizează asupra foametei generalizate și a penuriei cumplite de combustibil și medicamente.
De cealaltă parte, israelieni susțin că aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și peste 250 au fost luate ostatice, în timpul operațiunii teroriste lansate de Hamas, în octombrie, anul trecut.