În septembrie, Curtea de Apel București nu a anulat faptele cu care inspectorii de integritate au sesizat procurorii. Iar în cazul în care va fi găsit vinovat, Nicușor Dan se poate alege, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, și cu interdicția de a mai ocupa funcții publice. Motiv pentru care edilul general a atacat cu recurs hotărârea Curții de Apel București, iar dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dosarul în care atât primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, cât și Agenția Națională de Integritate au formulat recursuri împotriva hotărârii judecătorilor de la Curtea de Apel București, în procesul în care edilul contestă calitatea de incompatibil și conflictul de interese penal, a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, aflându-se în procedura de filtru. Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al instanței supreme, Nicușor Dan având calitatea de recurent reclamant, cu un recurs declarat în data de 16 octombrie 2023, iar Agenția Națională de Integritate având calitatea de recurent pârât, cu un recurs declarat în data de 13 octombrie 2023.
Recursurile sunt îndreptate împotriva Hotărârii nr. 1414/2023, pronunțată de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București la data de 21 septembrie 2023, proces în care Nicușor Dan a chemat, încă din data de 2 martie anul curent, în judecată Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea raportului ANI nr. 7243/G/II din 15 februarie 2023.
Administrativul - anulat, penalul rămâne
Reamintim că, prin hotărârea 1414/2023, Curtea de Apel București a admis excepția tardivității formulării cererii adiționale și a constatat că reclamantul Nicușor Dan a fost decăzut din dreptul de a invoca noi motive de nelegalitate a raportului ANI. Judecătorii au admis excepția inadmisibilității exercitării controlului de legalitate asupra dispoziției din raportul de evaluare prin care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și au respins cererea lui Nicușor Dan de anulare a raportului de evaluare cu privire la acest aspect, ca inadmisibilă.
În schimb, Curtea de Apel București a admis, în parte, cererea formulată de Nicușor Dan în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate și a anulat, în parte, raportul de evaluare nr. 58251/G/II din 23 decembrie 2022, sub aspectul constatării existenței stării de incompatibilitate și a conflictului de interese.
Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și putea fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. ANI a formulat imediat recurs, pentru ca raportul de constatare, pe latura administrativă a conflictului de interese și a stării de incompatibilitate constatate în ceea ce îl privește pe Nicușor Dan, să rămână valabil. În schimb, Nicușor Dan a formulat recursul pentru că vrea să scape și de dosarul penal în care este cercetat la Parchet.
Persoana fizică a plătit cu amenzile cu banii instituției
Concret, prin hotărârea Curții de Apel București, Nicușor Dan are o mare problemă cu care intră în campania electorală de anul viitor. Latura care nu a fost desființată prin hotărârea judecătorească amintită se referă la faptul că ANI a constatat că există suspiciuni cu privire la săvârșirea de către primarul general al Capitalei a două infracțiuni de serviciu prevăzute de Codul penal.
Mai exact, inspectorii de integritate susțin în raportul de constatare că au sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către Nicușor Dan a infracțiunii de abuz în serviciu și a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, întrucât o amendă contravențională aplicată de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a fost achitată de Primăria Municipiului București, iar demersurile de contestare la instanța de judecată abilitată au fost efectuate de Direcția Juridică din cadrul aceleiași Primării a Municipiului București, pentru Nicușor Dan, atât în calitate de persoană fizică, cât și în calitate de primar general, documentul purtând semnătura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități.
Mai mult, ANI a sesizat Parchetul General și pentru modul în care Nicușor Dan a îndeplinit, simultan, calitatea de director interimar al ALPAB cu cea de primar general, prilej cu care și-a cerut sieși, și și-a și aprobat, suplimentarea bugetului cu 3 milioane de lei. În acest caz, inspectorii de integritate au sesizat și Prefectura Capitalei, cu privire la exercitarea de către primarul general Nicușor Dan a patru funcții de conducere simultane (la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, la Administrația Străzilor, la ALPAB și la Centrul Cultural Expo Arte), fără a avea mandat de reprezentare. Totodată, a fost sesizată și Curtea de Conturi cu privire la legalitatea achitării amenzii contravenționale aplicate persoanei fizice Nicușor Dan de către ISC din bugetul Primăriei Municipiului București. Pentru abuz în serviciu, Nicușor Dan riscă o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 2 și 7 ani, iar pentru folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane riscă închisoarea cuprinsă între 1 și 5 ani. În ambele cazuri se aplică și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Cumul de funcții. Nicușor subalternul făcea cereri către Nicușor șeful. Și erau aprobate
Pe partea administrativă, pe care Curtea de Apel București a anulat-o, dar care face obiectul recursului la ÎCCJ, ANI susține că, în perioada 7 august - 7 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general interimar al ALPAB, Nicușor Dan a solicitat, în calitate de director general, suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3 milioane de lei și, ulterior, a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat.
Prin acest demers, bugetul ALPAB a fost suplimentat de la 11.517.000 de lei, la 14.517.000 de lei, Nicușor Dan încălcând, astfel, prevederile a trei articole din Legea 161/2003. Astfel, a încălcat, printre altele, articolul 70, care se referă la faptul că prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana care exercită o demnitate sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin.