Demonstrațiile au avut loc în special în capitala Teheran, dar și în alte centre universitare importante și au fost organizate în memoria miilor de persoane ucise în protestele din ianuarie.
Imagini verificate de presă arată sute de studenți mărșăluind în campusul Universității de Tehnologie Sharif, unde participanții au scandat lozinci antiguvernamentale și au cerut schimbări politice. În apropiere s-au adunat și susținători ai regimului, iar între cele două grupuri au izbucnit altercații. Alte acțiuni de protest au inclus o manifestație de tip sit-in la o universitate din Teheran și mitinguri studențești în orașul Mashhad.
Revoluție cu americani sau fără?
Tensiunile interne coincid cu o perioadă de presiune externă tot mai mare. Statele Unite și aliații europeni suspectează Iranul că urmărește dezvoltarea unei arme nucleare, acuzații respinse de Teheran. Deși negocierile recente dintre oficiali americani și iranieni au indicat unele progrese, președintele american Donald Trump a avertizat că în scurt timp se va decide dacă se va ajunge la un acord sau la o intervenție militară limitată.
În exil, o parte a opoziției iraniene cere deschis o intervenție americană care ar putea duce la prăbușirea regimului, în timp ce alte grupuri resping ideea implicării externe. Cele două tabere încearcă să influențeze opinia publică prin campanii intense pe rețelele sociale, oferind imagini contradictorii despre direcția în care ar trebui să se îndrepte Iranul.
Noua rundă de proteste vine după demonstrațiile masive declanșate inițial de nemulțumiri economice, care s-au transformat rapid în cea mai amplă contestare a regimului de după Revoluția Islamică din 1979. Organizațiile pentru drepturile omului susțin că represiunea a provocat mii de morți. Cifrele se apropie de 20.000, însă sunt contestate de autoritățile iraniene, care afirmă că multe dintre victime au fost membri ai forțelor de securitate sau civili prinși în violențe.