Propunerea legislativă are scopul de a introduce un mecanism de protecţie a obiectivelor militare „care deservesc activităţi pentru securitatea naţională”, deoarece prevederile legale actuale nu răspund exigențelor necesare acestora. Lista obiectivelor militare în jurul cărora se vor institui zonele cu regim restrictiv ar urma să fie stabilită prin hotărâre a CSAT.
Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri speciale pentru siguranța și protecţia obiectivelor militare a fost pus recent pe masa senatorilor de către deputaţii PSD Alfred Simonis şi Mihai Weber.
„Complexitatea mediului internațional de securitate, marcat la nivel global de incertitudini, dar mai ales de evoluții defavorabile în proximitatea României/arealul Mării Negre, reclamă o analiză judicioasă a riscurilor şi vulnerabilităților care pot conduce la sincope în activitatea specifică a organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale. În acest context, semnalăm faptul că reziliența în îndeplinirea sarcinilor cu valenţă critică date în sarcina acestor instituții este legată direct inclusiv de pârghiile pe care legiuitorul le pune la dispoziţie pentru protejarea imobilelor şi instalațiilor, aflate în proprietatea/administrarea acestora și care pot fi vulnerabilizate de un proces deficitar de planificare şi dezvoltare urbană”, spun inițiatorii în expunerea de motive.
Activitățile specifice, zădărnicite de construcțiile ridicate în apropiere
În prezent, explică cei doi deputați, legislația impune doar obligativitatea obținerii avizului instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională în vederea executării lucrărilor de construcții în zonele asupra cărora este instituit un anumit regim de protecție prevăzut în documentațiile de amenajare a teritoriului sau documentațiile de urbanism, respectiv avizarea documentației tehnice pentru autorizarea oricăror lucrări, ce urmează a fi executate în zona situată la mai puțin de 2.400 m față de limita obiectivelor speciale aflate în extravilan.
Însă aplicarea acestor dispoziții este zădărnicită de faptul că, la nivel național, se constată diferite grade de actualizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. „Pe cale de consecință, există situații în care instituțiile de apărare, ordine publică şi securitate națională nu sunt consultate în procesul de autorizare, fapt ce conduce la edificarea, în proximitatea acestora, a unor construcții de natură a afecta sever activitatea care se desfășoară în obiectivele militare”, arată autorii proiectului în expunerea de motive, subliniind că prevederile legale actuale nu răspund exigențelor de protecție pe care le reclamă obiectivele militare ce deservesc activități pentru securitatea națională și se impune completarea cadrului normativ.
Construcțiile și amenajările de orice fel, interzise
Noul mecanism de protecție prevede, în primul rând, „stabilirea, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a obiectivelor militare care deservesc activități pentru securitatea națională în jurul cărora se instituie, în extravilan, pe o rază de 2.400 de metri, zone cu regim de protecție specială”.
Propunerea legislativă definește obiectivul militar ca fiind „imobilele și instalațiile, aflate în proprietatea/administrarea instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică şi securitate națională, care deservesc activități pentru securitatea națională, situate în extravilan sau în intravilan și care fac parte din zonele cu regim de protecție specială”.
Totodată, sunt reglementate clar categoriile de activităţi care nu se pot desfăşura în zonele cu regim de protecţie specială.
„În zonele cu regim de protecție specială se interzice:
a) executarea oricăror construcții, amenajări sau instalații supraterane, indiferent de regimul de înălțime, precum și subterane, cu excepția celor situate pe terenuri aflate în proprietatea/administrarea Ministerului Apărării Naționale și numai dacă există avizul acestuia;
b) trecerea în intravilan а terenurilor, cu excepția celor aflate în proprietatea/administrarea instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică şi securitate națională, dacă se urmăreşte edificarea unor obiective militare/construcții cu caracter special;
c) instalarea/operarea emițătoarelor radio, cu excepția celor aparținând instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică şi securitate națională;
d) operarea aeronavelor fără pilot la bord și a oricăror dispozitive care permit înregistrarea sau fotografierea;
e) incendierea miriştilor şi a vegetației uscate;
f) activitățile de vânătoare, pescuit sau alte activități de agrement;
g) executarea unor lucrări necesare exploatării și prelucrării resurselor în zone extractive delimitate conform legii”, prevede proiectul de lege.
Zonele de protecţie specială, integrate în cadastru
Proiectul de lege mai stabilește, în sarcina instituţiilor competente, obligaţia de a integra zonele cu regim de protecţie specială şi, implicit, a interdicţiilor necesare protecţiei obiectivelor militare, în baza de date a oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară și în documentaţiile de amenajare teritorială „pentru asigurarea opozabilităţii faţă de terţi”.
Conform iniţiativei legislative, în termen de 10 zile de la aprobarea hotărârii CSAT cu lista obiectivelor militare „instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională comunică zonele cu regim de protecţie specială stabilite pentru obiectivele militare, către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în vederea integrării în baza de date a oficiilor teritoriale de cadastru și publicitate imobiliară, respectiv către autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor ale căror teritorii administrative se află în zona cu regim de protecţie specială, în vederea preluării, în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente acestora, a interdicţiilor necesare protecţiei obiectivelor militare”, mai stipulează documentul.
Interdicțiile, preluate în PUG
De asemenea, „Consiliile județene ale căror teritorii administrative intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi au obligaţia:
- de a prelua, în documentațiile de amenajare a teritoriului județean, interdicţiile necesare protecției obiectivelor militare;
- de a asigura preluarea, în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente ale unităților administrativ- teritoriale ale căror teritorii se află în zona cu regim de protecție specială, a interdicţiilor necesare protecției obiectivelor militare”, conform proiectului.
Mai mult, „autoritățile administrației publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor ale căror teritorii administrative se află în zona cu regim de protecție specială au obligația preluării, în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente acestora, a interdicţiilor necesare protecției obiectivelor militare”, în termen de 60 de zile din momentul în care instituțiile din sistemul de apărare trimit lista cu obiective la Agenția Națională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Despăgubiri pentru cei care au obținut deja autorizație de construire
Inițiatorii precizează, în expunerea de motive, că „impunerea anumitor obligații în zonele cu regim de protecție specială, în extravilanul localităților, nu va afecta funcția de bază a terenurilor, fie că sunt terenuri cu destinaţie agricolă, forestieră sau aflate permanent sub ape, motiv pentru care propunerea legislativă nu implică un impact bugetar”.
Pe de altă parte, însă, proiectul legislativ prevede că noile reguli se vor aplica terenurilor situate în zone cu regim de protecție specială, care au fost trecute deja în intravilan, dar „pe suprafața cărora nu a fost edificată nicio construcţie” până la data intrării în vigoare a legii.
„Proprietarii imobilelor care au obținut autorizație de construire înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi despăgubiţi în mod just și prealabil pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirii se stabileşte în baza unui raport de evaluare elaborat conform regulilor stabilite prin normele metodologice emise în aplicarea prezentei legi”, stipulează actul normativ. Iar fondurile pentru plata despăgubirilor urmează să fie asigurate de la bugetul de stat.
Normele metodologice privind despăgubirile, pentru cei care au obținut deja autorizație de construire în zonele cu regim special, urmează să fie elaborate în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii.
Cei doi parlamentari au solicitat dezbaterea și aprobarea propunerii legislative în procedură de urgență. „Procedura de urgență este solicitată pentru asigurarea cadrului legal necesar bunei desfășurări a activității organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, precondiție esențială pentru menținerea neştirbită a suveranității naționale, dar şi pentru respectarea angajamentelor asumate de România în context aliat”, susțin aceștia în expunerea de motive.