Jurnalul.ro Editoriale Noua Mitteleuropa si framantarile balcanice

Noua Mitteleuropa si framantarile balcanice

de Vasile Leca    |   

Situatia din Balcani si ceea ce se intampla astazi in Uniunea Europeana se afla intr-o profunda asteptare nu pentru ca nu exista interes pentru ce trebuie sa se intample maine ci pentru ca nu se stie cum. Pare ceva a paradox, pentru ca dupa elanul care a cuprins Europa dupa incetarea razboaielor jugoslave asistam la o stare de neputinta, accentuate de Brexit si declaratiile “ revolutionare “ ale noii administratii americane.Ce sa mai creada Balcani in fata acestei noi situatii ,cand perspectivele integrarii in Europa sunt tot mai sterse. Este adevarat ca elanul  a fost temperat ,serios, prin declaratia presedintelui Comisiei Europene ,Jean- Claude Juncker care la preluarea mandatului declara ca “ nu va exista nici o extindere in urmatorii cinci ani “ .Ce trebuie sa faca tarile din Balcani care doresc aderarea ,sa astepte sau sa se bucure dupa declaratia cancelarului german, Angela Merkel , care la Paris a declarat cu tarie “ Ce s-a intamplat ( Brexitul ) nu trebuie sa afecteze perspectivele de aderare la UE a statelor balcanice” . Pozitia germana poate fi inteleasa in Balcani de fiecare cum doreste dar ramane inevitabil faptul ca UE este mai preocupata de propia salvare si de atitudinea in fata unor preocupari majore decat de integrarea Balcanilor in Europa.Continentul trece in aceasta perioada prin multiple si serioase amenintari pe care Presedintele Uniunii Europene , Donald Tusk,a tinut sa le sublinieze in scrisoarea adresata sefilor de stat si guverne din UE in pregatirea Summitului din Malta, unde s-a discutat viitorul Europei.Liderul european a aratat ca amenintarile care se prefigureaza la orizont “ nu au existat pana acum, cel putin la o asemenea scara” .In acest context singura intrebare care ramane si preocupa decidentii Europei, este cum va arata continentul maine ? Raspunsul a incercat sa fie  dat la Malta cu ocazia Summitului,  de Angela Merkel  care crede ca“ viitorul va fi prefigurat de o Uniune Europeana cu viteze diferite in care nu toti vor participa de fiecare data la toate etapele de integrare  “ . Aceasta viziune  trebuie sa se regaseasca ( cred principali lideri europeni) in declaratia pe care sefii de state si guverne o pregatesc pentru aniversarea Tratatului de la Roma.Un lucru devine tot mai cert, noua strategie europeana ,care se incearca ,are in vedere deschiderea sugerata de Angela Merkel  care vede o mai buna cooperare in sistemul de integrare pentru a aduce statelor membre raspunsuri mult mai adecvate problemelor ce apar. In principal se revine la o ideie mai veche , o Europa cu doua viteze , cu “ nucleu dur creat de zona euro “ care sa asigure reforme si sanse dezvoltarii.O Europa cu mai multe viteze ( presedintele francez Francois Hollande) ar fi o solutie posibila pentru a putea spune “ ce vrem sa facem pe viitor”. Pentru Balcani “ reasezarea “ Europei va aduce un nou moment de framantari din care  in mod deosebit se va distinge aceasta: in ce “ cerc “ se va putea adera si in ce conditii. Raspunsul este simplu in cel periferic unde se vor regasi si celelalte tari balcanice membre UE cu exceptia ,poate , a Greciei . Friedrich Naumann publica in 1915 o lucrare intitulata “Mitteleuropa “ continuata  in ani ce au urmat de altele care incercau sa proiecteze forme de comuniune europeana .Din acesta s-a configurat  o forma care s-a numit  PanEuropa cu nucleul central Mitteleuropa ce ar avea o dominanta  economica . Ideile de atunci ar putea fi caracterizate, pline de fantezie, dar daca  evaluam dificultatile prin care trecem apare necesitatea folosirii tuturor surselor de inspiratie pentru a salva Europa de la deringolada in care se afla astazi. Grupul de la Visegrad pote fi o sursa pentru aparitia unui grup din Balcani  care sa participe activ la salvarea si consolidarea Uniunii Europene. Toate aceste in contextul in care  sperantele Balcanilor se indreapta spre Bruxelles de unde se asteapta o noua strategie privind relatiile dintre cele doua parti. Balcanii astepta un raspuns european la intrebarea lui Henry Kissinger, de acum cateva decenii      “ Eu daca vreu sa sun sa vorbesc cu Europa, cine raspunde la telefon ? “.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri