Calculele arătau, până anul trecut, că e și mai ieftină încălzirea pe gaz, iar o investiție între 10 și 25 de mii de lei pentru branșare la rețea și montarea centralelor termice și a caloriferelor devine rentabilă după primii doi ani, scăzând costurile. După liberalizarea pieței energiei, românii s-au trezit într-o situație fără ieșire, cu facturi astronomice pe care mulți nu le pot achita. Dar de aici pornește o serie lungă de situații paradoxale, cu un singur punct comun.
Prima situație paradoxală de după liberalizarea pieței gazelor este că furnizorii și distribuitorii încurajează scăderea consumului, nu creșterea, astfel încât facilitățile și discounturile sunt acordate pentru economia la energie, nu pentru un consum mai mare, ceea ce contravine principiilor de bază ale comerțului. „Clienții trebuie să știe că nu trebuie să depășească acel consum estimat, pentru a nu crește valoarea facturii. Să sperăm că vom avea în continuare o iarnă blândă, pentru a nu fi nevoiți să consumăm mai mult. Cine vrea să câștige bani la factură trebuie să fie atent la reducerea consumului. Asta înseamnă că nu ne mai lăfăim la 25 de grade Celsius în casă. Toată Europa stă la maximum 19 grade Celsius și ar trebui să învățăm și noi că aceasta e temperatura optimă”, explică, „off the record”, reprezentantul unuia dintre furnizorii de gaze naturale. Despre aceeași temperatură „optimă” vorbea și primarul Capitalei, Nicușor Dan, când i s-a reproșat că și-a păcălit electoratul care acum îndură frigul acasă, la școală sau în orice alt loc unde încălzirea se face prin rețeaua RADET. De fapt, de mai mulți ani este propagată această idee a „temperaturii optime de 19 grade Celsius”, iar acum se regăsește direct în valoarea facturii la gaze naturale, tocmai pentru a determina forțat reducerea consumului. Fiecare companie își sfătuiește clienții să facă același lucru, iar noile contracte cu furnizorii se bazează exact pe acest mecanism de creștere a prețurilor dacă se depășește un anumit consum. Sistemul de calcul al facturilor funcționează la fel ca toate celelalte programe implementate pe principiul egalității, la nivel global, neținând cont de diferențele de temperatură și de condițiile meteo diferite din zone geografice diferite. Ghinionul românilor este că țara frumoasă în care locuiesc are multe zone montane, unde temperaturile sunt foarte scăzute, de obicei. Astfel, furnizorul de gaz le cere românilor de la Întorsura Buzăului sau de la Lăzarea, din cele mai friguroase zone ale țării, să consume la fel de puțin ca și cei care locuiesc în zonele de câmpie, unde iernile sunt mai blânde. Cine depășește consumul „se lăfăie” la temperaturi nerecomandate în noul context stabilit prin Green Deal, dacă încălzirea se face pe bază de gaze naturale.
Întoarcerea la alternativa cu emisii mari de CO2
Deși ideea de bază a salvării planetei era reducerea emisiilor de CO2, care a stat și la baza înlocuirii încălzirii cu lemne prin centralele pe gaz, acum s-a revenit deja la alternativa cu lemne de foc sau biomasă, dar și la termocentralele pe cărbune, mult mai poluante decât gazele naturale. Chiar ministrul Mediului, Tanczos Barna, recomanda, cu o săptămână în urmă, o altă serie de investiții pe care ar trebui să le facă românii ca să scape de prețurile mari la gaze, montându-și centrale pe... lemne. „Sunt foarte multe state care nu vor renunța la lemnul de foc, această sursă regenerabilă care ocupă un loc important în balanța energetică în foarte multe state membre. Există o tendință sau o direcție a comisiei în sensul reducerii fosilului în balanță energetică, dar pentru încălzirea locuințelor lemnul este esențial…Și lemnul de foc s-a scumpit, dar trebuie să existe la nivel naţional un program social pentru lemn, trebuie să existe acest sprijin din partea statului pentru lemnul de foc, trebuie să existe o reţea bine dezvoltată de valorificare a lemnului astfel încât să nu fie foarte mulţi intermediari şi trebuie să investim foarte mult în eficienţa centralelor termice pe lemn. Trebuie să venim cu un program naţional pe acest domeniu”, a declarat ministrul Mediului, la un post TV. Dincolo de costurile care ajung, în mediu, la 25.000 de lei pentru o astfel de investiție, în condițiile în care foarte mulți pensionari au venituri lunare de circa 600 de lei și tocmai a-nceput o nouă criză economică, deja se observă schimbarea discursului oficial despre necesitatea reducerii poluării cu emisii de CO2, pentru a salva planeta. La fel și în cazul noilor politici energetice ale unor state care mizează pe termocentralele pe cărbune.
În concluzie, toți românii își vor achita facturile
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a organizat, marți, o conferință de presă online la care mulți jurnaliști n-au reușit să participe, din cauza unor probleme tehnice. Dar ANPC a transmis, miercuri, un comunicat de presă prin care anunță care a fost rezultatul discuțiilor cu furnizorii de energie. Concluzia este că românii trebuie să-și achite facturile, iar singurul sprijin pe care autoritatea îl poate da este eșalonarea plăților. Toate celelalte probleme rămân. „Au fost discutate concret modul în care trebuie comunicată și etapizată facturarea întârziată, astfel încât să nu mai fie prezente erori de calcul sau cumulări, modul în care trebuie să fie explicate rubricile conținute în facturile de energie electrică și gaze naturale, precum și posibilități de expunere într-un limbaj comun a unor detalii tehnice poate greu de înțeles de către consumatori și posibilitățile de acțiune în cazurile în care ajustările tehnice aferente operării sau facturării necesită o anumită perioadă de timp. (...) De asemenea, sunt așteptate propunerile și sugestiile operatorilor economici din domeniu pentru a răspunde provocărilor actuale ale pieței, care vor fi analizate cu maximă atenție și reunite într-un mod coordonat de conduită comercială față de consumatorul casnic, în contextul actual”, anunță ANPC.
Alternativele mai poluante și mai scumpe
În 2019, Germania renunța la toate centralele pe bază de cărbune, însă anul trecut, în octombrie, deja relua producerea de energie pe bază de cărbune, în contextul creșterii prețului gazelor naturale. Deşi atât preţul cărbunelui, cât şi cel al certificatelor de poluare au crescut, din vara lui 2021, în Europa, sunt mai mici comparativ cu explozia preţurilor la gaze naturale, ceea ce a dus la utilizarea cărbunelui pentru a produce energie electrică, după ce preţul de referinţă la certificatele de poluare tranzacţionate în cadrul schemei ETS s-a dublat de la începutul anului trecut, iar cotaţiile futures la cărbune au înregistrat şi ele o creştere de peste 100%. În 2020 și 2021 costurile pentru termocentralele pe gaze naturale au fost mai mici decât pentru termocentralele pe cărbune, incluzând costurile cu certificatele de poluare, însă raportul s-a schimbat, din iulie 2021, astfel încât Germania a trecut la utilizarea lignitului, ca sursă ieftină de combustibil, care acum, după liberalizarea pieței gazelor naturale în Europa, este mai ieftin decât gazul, incluzând certificatele de poluare. Pe de altă parte, Uniunea Europeană recomandă trecerea la încălzirea pe bază de biomasă – o alternativă la lemnele de foc – dar cu o eficiență energetică mai mică decât a lemnului și un grad mai ridicat de poluare. Concluzia este una singură: se dorește eliminarea dependenței energetice de gazul rusesc, indiferent de prețul pe care îl vom plăti.
Diferențele între deal, munte și câmpie se regăsesc în mai multe tipuri de reglementări, dar nu se ține cont de ele în consumul lunar de gaze naturale pentru încălzire. Prețul unui kilometru de autostradă la câmpie este 5,5 milioane de euro, iar într-o zonă de munte poate depăși 35 de milioane de euro, tocmai pentru că sunt condiții diferite. La fel e și în cazul temperaturilor mult mai scăzute în zonele montane, dar se impune un consum la fel ca în zonele calde.
Primii sacrificați în războiul împotriva gazelor naturale sunt bolnavii de plămâni sau cei care au alte afecțiuni și sechele din timpul regimului comunist, când românii îndurau frigul din case.