Când apar tulburări de ritm şi testele arată că inima e sănătoasă nu se impune niciun tratament. Dacă inima a avut suferinţe, infarct sau defecte la valve, medicul recomandă tratament de lungă durată. Interviu cu medic primar doctor Gabriel Tatu Chiţoiu de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, preşedinte al Societăţii de Cardiologie
Florin Condurăţeanu: - Domnule doctor Gabriel Tatu Chiţoiu, mi-aţi destăinuit în emisiune că în timpul Turneului Confederaţiilor urmăreaţi meciurile la TV şi când un fotbalist negru s-a prăbuşit pe gazon şi medicii alergau, dar n-aveau defibrilator aţi închis televizorul anticipând că fotbalistul în stop cardiac va muri. Explicaţi-ne! Nenorociri cu decese s-au petrecut şi pe stadioanele noastre.
Dr. Gabriel Tatu Chiţoiu: - Când bătăile inimii urcă la 400-600, deci nu mai există pulsul normal de 50-100, fiind vorba de fibrilaţie se acţionează prin medicaţie şi prin şocuri electrice. Defibrilatorul opreşte puţine secunde inima şi apoi ea se resetează la ritmul normal. Defibrilatorul trebuie să se afle în aeroporturi, în avioane, în Salvări, în locuri publice pentru a se interveni rapid. Dacă fibrilaţia are loc în atrii, situaţia nu este aşa de gravă, dacă însă fibrilaţia se instalează în ventricule, apare acea mişcare foarte rapidă, un fel de viermuială ineficientă, nu se mai pompează sânge suficient şi se intră în stop cardiacă, se şi moare. Suferinzii cu fibrilaţii, cu tahicardii paroxistice de 140-220 de bătăi pe minut, sunt tratabili cu medicamente împotriva aritmiilor şi terapia urmată conştiincios îi face să-şi ducă viaţa firesc. Medicamentele reduc fibrilaţia de la 400-600 la 130 de bătăi, ritm asemănător ca după urcarea unor scări, dar se poate ajunge şi la ritmul normal de 60-80 de bătăi. Când suferinzii nu pot fi scoşi din fibrilaţie, rămân în aritmie permanentă, care se tratează cu medicamente împotriva galopului inimii, cum ziceţi dumneavoastră. Există riscul ca încetinirea ritmului cardiac să ducă la apariţia de cheaguri. Acestea pot porni spre creier, spre muşchiul cardiac, cu pericole importante. Se iau toată viaţa anticoagulante, dar pentru a nu se cădea în extremea cealaltă cu hemoragii, pacienţii e cazul să facă periodic teste de coagulare a sângelui în vederea dozajului corect al anticoagulantelor. Trebuie subliniat că atât tahiaritmia cu multe bătăi ale inimii, cât şi brahiaritmia cu ritm prea lent conduc la irigarea insuficientă cu sânge a organismului.
F.C.: - Gaiţa şefă, Aneta Duduleanu din “Gaiţele” striga în ziua parastasului: “Ţaţo, dă-mi nişte picături că mi se zbate inima”. Apropo, ce poveste are extrasistola?
Dr. G.T. Chiţoiu: - Extrasistola este o bătaie în plus a inimii înainte de timpul normal, după care urmează o pauză resimţită de om. Americanii au făcut un studiu pe 2.000 de studenţi la medicină şi s-a descoperit că toţi aveau extrasistole, aflându-se în sesiunea de examene. Extrasistole pot apărea una-două pe zi la majoritatea oamenilor. Extrasistolele apar şi după masă, stomacul plin poate presa diafragma şi implicit cordul. Testele descoperă dacă extrasistolele au loc pe o inimă sănătoasă sau pe o inimă cu suferinţe. Tulburările de ritm ce se desfăşoară pe o inimă sănătoasă nu reclamă un tratament. Dacă însă cordul are boli, a suferit un infarct, are defecte la valve se impune un tratament împotriva aritmiilor.
F.C.: - Tahicardiile şi cele paroxistice, accelerările de puls, pot avea şi alţi vinovaţi
Dr. G.T. Chiţoiu: - Tiroida poate duce la ritm crescut al cordului. Hipertiroidienii, cei cu secreţie mai mare de hormoni tiroidieni, resimt un ritm mai mare al cordului. Trebuie tratată şi această hipertiroidie.
Funcţionarea inimii se face prin stimuli electrici, trimişi de un fel de baterie. Este sugestivă comparaţia cu managmentul unei întreprinderi. Ritmul normal de 50-100 de bătăi este asigurat de nodul sinusal, amplasat între atrii, acesta este directorul general. Când el nu poate regla ritmul, intră în acţiune directorul adjunct, nodul atrio-ventricular, aflat între atrii şi ventricul, însă el are puteri mai mici decât şeful cel mare, aşa că reduce cu mai puţin galopul inimii. Când nici nodul atrio-ventricular nu intră în acţiune, vămuirea bătăilor se face de către şefii de secţie, dar ei potolesc bătăile exagerate cu doar 30 de bătăi. Există situaţii când şefii de sindicat trimit spre muncitori comenzi anormale, pe trasee anormale şi atunci se înstăpânesc aritmii periculoase