”Copiilor care au un surplus de greutate nu le este ușor. Sunt tachinați la școală, sunt lăsați pe banca de rezervă la ora de sport, sunt apostrofați în grupurile de prieteni și, odată cu venirea adolescenței, încep să își piardă din grupul de prieteni. Cel mai trist este faptul că ei sunt foarte predispuși și uneori chiar suferă de boli pe care, de altfel, doar adulții le au”, explică Ana Raluca Chișu, fondator al Asociației KinetoBebe.
Obezitatea în copilărie și adolescența timpurie poate fi legată de sănătatea mintală precară și este adesea precursor al bolilor cronice la vârsta adultă, inclusiv diabetul și bolile cardiovasculare, arată un studiu recent. Cercetătorii subliniază inclusiv faptul că, în prezent, noile cazuri apar cu o frecvență mai mare și la vârste mai mici decât în urmă cu un deceniu.
În România, statisticile arată că prevalența supraponderalității, inclusiv obezitatea, crește odată cu vârsta copilului, ea fiind de 27,3% la copiii de 7-8 ani, de 31,4% la cei de 8-9 ani și de 34,6% la cei de 9-10 ani (European Childhood Obesity Surveillance Initiative – România, 2020).
Deși 34,6% din populația României este afectată de supraponderalitate, doar 1 din 4 români recunoaște și conștientizează riscurile asociate (OMS, 2022), doar 8% dintre români mănâncă sănătos și numai 11% fac sport (INS, 2021).
Copiii supraponderali și obezi pot dezvolta:
• astm
• diabet de tip 2
• colesterol ridicat
• boli de inimă
• tensiune arterială crescută
• pietre biliare, boli ale ficatului gras sau boli de rinichi
• artrită
• probleme hormonale, precum menstruația neregulată
• arsuri la stomac, reflux și alte probleme digestive
• tulburări de somn, precum apneea în somn.
Obezitatea poate avea și consecințe psihologice:
• anxietate
• depresie
• stimă de sine scăzută
• imagine corporală negativă
• probleme de integrare în grupuri sociale
• bullying
• izolare socială
• probleme de comportament și de învățare.
Cauzele problemelor de greutate la copii pot include:
● mâncatul frecvent în oraș de către familiile ocupate, în detrimentul mâncatului acasă;
● accesul facil la fast food ieftin și bogat în calorii și la junk food;
● porțiile mai mari de mâncare, atât în restaurante, cât și acasă;
● cantitățile uriașe de zahăr ascunse în băuturile îndulcite și într-o serie de alimente;
● timpul prea scurt petrecut de copii jucându-se în mod activ afară, care contrastează cu perioadele lungi petrecute în fața ecranelor;
● reducerea sau chiar eliminarea programelor de educație fizică în unele școli;
● lipsa oportunităților ample de activitate fizică: ghidurile recomandă copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani să facă cel puțin o oră de exerciții fizice moderate în fiecare zi, în timp ce copiii cu vârsta de 5 ani și mai mici ar trebui să fie activi fizic pe tot parcursul zilei;
● lipsa prietenilor cu care copiii să se joace și să facă mișcare;
● problemele familiale, precum divorțul, abuzul sau violența;
● expunerea la marketing direcționat care promovează junk food și fast food, jocurile video și un stil de viață sedentar.