Totuși, Grecia și Bulgaria, țări ortodoxe, sărbătoresc odată cu noi și merită să aflăm cum arată Crăciunul lor.
Potrivit cumvaplace.ro, în Grecia, de exemplu, avem copii la colindat, mai ales băieți, care cântă kalanda în stradă, acompaniați de tobe și trianglu (un alt instrument de percuție), uneori trăgând după ei și o barcă în miniatură, un foarte vechi obicei local. Pentru efortul lor, copiii primesc bani sau nuci, dulciuri ori smochine uscate.
Un alt vechi obicei local este atârnarea unui bol de lemn, de care este prinsă o cruce de lemn îmbrăcată în busuioc. În vas se pune apă, pentru a păstra busuiocul verde. O dată pe zi, de obicei stăpâna casei, scufundă crucea și busuiocul în apă sfințită și stropește casa. Se spune că asta alungă spiritele rele, kallikantzaroi, care pot apărea între Crăciun și Bobotează și pot intra în casele oamenilor pe horn! Acestea pot stinge focul ori acri laptele, de exemplu. Tot pentru a ține răul deoparte, în cele 12 zile de Crăciun (din Ajun la Bobotează), un foc arde continuu în case.
În fiecare decembrie, în Piața Aristotel din Salonic este ridicat un spectaculos brad, lângă care tronează un velier cu trei catarge, din luminițe. Este una dintre cele mai mari atracții turistice locale. De altfel, ambarcațiunile decorate de Crăciun sunt o tradiție pe tot cuprinsul Greciei, inclusiv la Atena.
Participarea la serviciul religios la miezul nopții este foarte importantă pentru greci, care pun, astfel, punct postului. Principala masă de Crăciun este fastuoasă și cuprinde friptură de miel sau porc la cuptor, cu plăcintă de brânză cu spanac, salată și legume. Nelipsite sunt baclavaua, kataiful, theeples (un fel de foitaj prăjit). Pe masa de Crăciun trebuie să fie însă totdeauna și un fel de cozonac mare, rotund, cu scorțișoară, cuișoare și aromă de portocale, de obicei decorat cu o cruce, numit Christopsomo, pâinea lui Christos. Se face doar în Ajun și se mănâncă de Crăciun.
Venind mai aproape de casă, ne oprim în Bulgaria, unde pregătirile de Crăciun încep la prinderea postului ortodox, adică la mijloc de noiembrie.
Una dintre legendele locale spune că Maria a intrat în chinurile nașterii în ziua de Ignat (Sf Ignatius din Antiohia, 20 decembrie) și a născut în Ajunul Crăciunului, iar vestea s-a răspândit abia în 25 decembrie. Ca urmare, Ajunul este unul dintre cele mai importante momente ale sărbătorii, atunci fiind și principala masă. Iar numărul de invitați trebuie să fie impar, la fel ca și cel al felurilor de mâncare. În unele case se mai pun câteva paie sub fața de masă, în amintirea staulului legendar al nașterii, iar un plug de lemn după ușă. Asta pentru o recoltă bună anul următor!
Pe masă tronează o pâine mare, pita, în care a fost pus și un bănuț, pentru a aduce noroc celui ce-l găsește. Masa din Ajun este însă în mare parte vegetariană, pentru că oamenii mai postesc, încă. Așadar se mănâncă ciorbă de fasole, sarmale cu orez, ardei umpluți cu orez, grâu fiert îndulcit, foitaje, colaci, fructe uscate, nuci.
După miezul nopții, își fac apariția și mâncărurile de origine animală, iar banitsa (o plăcintă cu iaurt și brânză sărată) este printre ele, alături de baklava. Tradiția locală spune că masa rămâne nestrânsă peste noapte, pentru ca și cei duși ai casei să se poată înfrupta.
Ziua de Crăciun aduce o altă mare masă, bogată, de data asta cu multă carne, iar porcul este la loc de cinste.
La două săptămâni după noi, începe sărbătoarea vecinilor noștri din Serbia, cu arderea badnjakului în seara de Ajun. Este un trunchi solid de stejar căruia i se dă foc în mijlocul comunității, de obicei în apropierea bisericii, într-un ritual religios ce semnifică arderea păcatelor și înălțarea spre Lumină. Cu cât flăcările se înalță mai mult, cu atât se crede că este mai îndurător Dumnezeu cu făpturile Sale. Credincioșii sârbi asistă la slujba vecerniei, iar la plecare primesc legături din crenguțe de stejar cu paie, pe care le duc acasă, rămurelele semnificând puterea și tăria cu care va fi întâmpinat Noul An, iar paiele simbolizând locul unde s-a născut Iisus.
Cesnița nu lipsește de pe masa sârbilor de Crăciun. Este un cozonac rotund, plat, făcut din făină și apă, dulce, care se mănâncă în Ajun. În timpul preparării, în cesniță se ascunde un bănuț iar cel ce-l va nimeri, se spune că va fi norocos tot anul. Mai mult decât atât, în această seară se pun paie în jurul casei, iar printre mâncărurile de post din seara de Ajun se numără ciorba de fasole și pâinea cu porumb și cu grâu.
În dimineața de Crăciun, fetele aduc apă proaspătă în case, apă neîncepută, este o apă despre care se zice că are puteri speciale atunci. Cei ai casei o beau și se spală pe față cu ea înainte de mic dejun. Masa de Crăciun a sârbilor seamănă destul de bine cu a noastră: friptură de porc, sarmale și o mulțime de prăjituri!
Și ucrainienii celebrează Crăciunul pe rit vechi, în 7 ianuarie, iar principala masă este de Ajun și se cheamă Sviata Vecheria, sfânta cină. De obicei oamenii țin post negru toată ziua, până la răsăritul primei stele, care reprezintă călătoria Magilor spre locul unde s-a născut Isus. Ca urmare, Crăciunul poate începe!
Masa constă în 12 feluri de mâncare, ce simbolizează cei 12 apostoli, și este fără preparate de origine animală. Felul principal se numește kutia, un fel de budincă din grâu fiert. Pe masă mai sunt ciuperci, varză murată, borș de sfeclă roșie, găluște și sarmale fără carne, pyrizhky (colțunași umpluți cu varză), pește alb și kolach, cozonacul special de Crăciun.
După masă, încep să cânte colinde, koliadky, ori în familie, în jurul mesei, ori pe stradă.
În Rusia, Crăciunul este în continuare o sărbătoare mai degrabă discretă, după ce sovieticii au redus-o aproape de tot la tăcere. Înainte de revoluția rusă din 1917 și căderea dinastiei Romanov care a condus țara de peste 300 de ani, lucrurile stăteau în mod clar, diferit.
Masa de sărbătoare este foarte asemănătoare cu a noastră, mai ales dacă ne gândim la salata rusească (de boeuf în zicem noi) și ouă umplute. Și ei mănâncă pește, un fel de plăcintă din foitaj, au și ciuperci, de obicei în supă, colțunași umpluți și găluște cu diverse umpluturi.
În Ajunul Crăciunului este nelipsită, ca și la ucrainieni, o fiertură de grâu îndulcită cu miere, cu fructe confiate, nuci, numită kutya sau sochivo. Pentru că are și un rol simbolic, se mănâncă dintr-un blid mare, pentru întreaga familie. Uzvar este un compot aparte, din fructe uscate (mere, pere, prune), de pădure, îndulcit cu miere, pe care îl beau de obicei acum.
În ziua de Crăciun se mănâncă porc fript, cap de porc umplut, bucăți de carne prăjite, jeleu (kholodets) și aspic. Masa include și multe alte cărnuri: gâscă cu mere, iepure cu smântână, carne de vânat, miel, pește întreg și nu doar atât, pentru că un cuptor rusesc tradițional, la țară, este imens și le poate cuprinde pe toate!