România va ajunge, dacă se menține ritmul de vaccinare anti COVID-19 din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, în 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în 31 de luni la o acoperire de 70%.
Biroul regional al OMS pentru Europa și OMS România, împreună cu înalți oficiali din Comitetul Național de Coordonare pentru Activitățile de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății și ai Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile au analizat, luni, motivele din spatele tendinței actuale în procesul de vaccinare COVID-19 pentru a elabora acțiuni pragmatice, bazate pe dovezi, în sensul creșterii rapide a eforturilor.
Reprezentanții români au informat că țara se confruntă cu o creștere foarte mare a cazurilor severe și a deceselor, 92% dintre decesele legate de COVID-19 fiind înregistrate la persoanele nevaccinate. Cele mai multe dintre acestea au avut și alte boli, dar au fost înregistrate decese și în rândul tinerilor, copiilor și tineri și populației active.
În ciuda unui început foarte bun al campaniei de vaccinare în decembrie 2020, există în continuare provocări programatice și operaționale în extinderea vaccinării, arată biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Se remarcă diferențe mari în acoperirea vaccinală de la un județ la altul, județele din nord-est și sud având o acoperire vaccinală mai mică. Acoperirea pe grupe de vârstă arată o acoperire de vaccinare de aproximativ 50% la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, dar numai în jur de 20% la persoanele de peste 80 de ani.
Există, de asemenea, un decalaj de gen, deoarece femeile sunt semnificativ mai puțin vaccinate decât bărbații, cu o diferență de aproape 20%.
Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva Covid-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022.
Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani).
„Modelarea OMS arată că, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%. Pe de altă parte, nivelul de vaccinare cu schema completă este mare în România, indicând faptul că persoanele care încep vaccinarea fac dozele necesare. Este necesar să ne asigurăm că și restul cadrelor medicale nu doar se vaccinează, ci și recomandă populației vaccinarea împotriva Covid-19”, arată sursa citată.
OMS a observat o creștere constantă în ultimele trei săptămâni în ceea ce privește vaccinarea, dar mai ales în rândul persoanelor sub 50 de ani: „Este important ca România să se concentreze pe furnizarea vaccinurilor care salvează vieți celor care prezintă cel mai mare risc de deces și forme grave ale bolii, cum ar fi vârstnicii, persoanele cu boli cronice și alte categorii la risc (persoanele gravide, personalul care activează în domenii esențiale). Studiile sociologice comportamentale și cercetările formative privind factorii determinanți și barierele ce țin de atitudinea cadrelor medicale față de vaccinare, arată că, în timp, intenția populației de a se vaccina a crescut în România”.
Pentru a defini o strategie de comunicare care să susțină extinderea vaccinării în România, este esențial ca politicile să fie definite printr-o mai bună înțelegere a motivelor din grupele de vârstă ale populației cu nivel redus de vaccinare.
Ca pași următori, OMS va colabora îndeaproape cu Comitetul Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Centrul Național de Supraveghere și Controlul Bolilor Transmisibile pe teme legate de oportunități de instruire și schimburi de informații ale profesioniștilor din domeniul sănătății cu privire la siguranța vaccinurilor și dezvoltarea unor strategii de comunicare, printr-o mai bună înțelegere a motivelor nivelului scăzut de vaccinare în grupurile de populație.