Medicul neurochirurg Andrei Brînzeu a realizat o intervenţie de drezotomie cervicală, în premieră naţională, la Spitalul de urgență din Timișoara, iar după operația care a durat opt ore pacienta a scăpat de durerile provocate de cancer. În Franţa, prima astfel de operaţie a fost realizată în 1970.
Viorica Hulea, în vârstă de 59 de ani, nu îşi mai putea folosi braţul drept de vreo doi ani, de când o tumoră subclaviculară i-a dat viaţa peste cap. A încercat toate remediile, iar în ultimele 18 luni a luat medicamente cu morfină.
„Pacienta asta nu avea viaţă. Când am văzut-o prima dată, când a venit la mine pentru alte metode, de a încerca să îi iau durerea, nu putea sta de vorbă, nu putea să vorbească decât într-o anumită poziţie. Nu vă imaginaţi cum a stat 3-4 zile în spital: dormind pe scaun, cu mai multe perne sub mână”, povesteşte Horia Pleş, şeful Clinicii de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Județean de urgență Timişoara.
Soluţia era o intervenţie care nu se putea face în România. Noroc însă, cu doctorul Andrei Brînzeu, care timp de 12 ani a furat meserie din Franţa, iar acum s-a întors în România.
Viorica Hulea a mers pe mâna lui și a acceptat operația.
„Constă într-o intervenţie pe măduva spinării, în care, selectiv, se taie partea responsabilă de durere. Se face sub microscop operator. Durează foarte mult, pentru că la fiecare nerv se taie doar partea care se ocupă de durere, prezervând toate celelalte funcţii nervoase”, explică Andrei Brînzeu, medic primar neurochirug.
Operaţia a durat opt ore, dar a meritat tot efortul.
„Văd că mâna mi-o folosesc, mi-o ridic, am control în ea, îmi mişc degetele. Nici nu mă aşteptam. Durere nu mai am absolut deloc. Doar aşa, o mică amorţeală. Dar vă daţi seama, trebuie să fac kinetoterapie cu un kinetoterapeut, ca să pot să îmi folosesc mâna în timp”, spune Viorica Hulea, pacientă.
Chirurgia durerii este parte a neurochirurgiei funcţionale, o ramură a medicinei foarte slab dezvoltată în ţara noastră, pentru care este nevoie de personal specializat, dar şi de investiţii majore.
Raul Pătraşcu, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, spune că e nevoie „atât de investiţii de infrastructură, cât şi de investiţii de dotare cu echipamente medicale. Vorbim de microscoape chirurgicale, sisteme de neuronavigaţie şi de alte astfel de aparate radiologice performante”.
Până atunci, nu ne rămâne decât să ne uităm cu jind, peste hotare. În Franţa şi SUA, astfel de operaţii sunt ceva obişnuit.
Neurochirurgia funcţională este eficientă în cazul pacienţilor cu epilepsie, parkinson sau spasticitate după paralizie.
(sursa: Mediafax)