În noaptea de sâmbătă spre duminică, între 28 și 29 octombrie, românii își vor seta ceasurile cu o oră înapoi. Mai exact, ora 04:00 va deveni ora 03:00, ceea ce va însemna că ziua de 29 octombrie va avea 25 de ore, în loc de 24, fiind cea mai lungă zi din an.
În România, începând din 1998 trecerea la ora de vara se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.
Ora se schimbă în România începând din anul 1932, când s-a trecut la sistemul oră de iarnă/oră de vară. Cetățenii români au trecut pentru prima dată la ora de vară pe 22 mai 1932, când ora 00:00 devenea ora 01:00. Decizia era luată pentru a economisi energie electrică și, implicit, pentru a beneficia mai mult timp de lumina naturală.
Anul 2023 ar putea fi ultimul în care se va mai marca trecerea la ora de iarnă. Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Initial, anunțul trebuia să aibă loc în luna aprilie 2020, dar din cauza pandemiei de Covid-19, demersul a fost amânat.
În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară).
ORA DE IARNĂ este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.
Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră, cf. wikipedia.
Cum să te adaptezi la ora de iarnă
Cu siguranță trecerea de la ora de vară, la cea de iarnă ne dă ceva bătăi de cap din cauza faptului că timpul de trezire dimineața se va modifica, se întunecă mai repede, iar seara va trebui să mergi la culcare, deși poate nu-ți este somn.
În primul rând trebuie să știi că adaptarea completă a organismului la noul program se va întâmpla în aproximativ două săptămâni, așa că nu pune presiune pe tine și ai răbdare. Dacă te vei suprasolicita este posibil să ai diverse probleme de sănătate.
Prin urmare, pentru a trece mai ușor la noul ritm, este bine să reduci consumul de stimulente, cum sunt cafeaua, ceaiul negru și orice fel de energizante. Nu te suprasolicita, așa că este bine să eviți certurile, nervii, graba, agitația.
Petrece cât mai mult timp în natură. Fă sport, plimbă-te în plac, fă scurte drumeții. Asta cu atât mai mult cu cât schimbarea orei produce și modificări hormonale, mai ales melatonina, responsabilă cu reglarea ceasului biologic.
Ai grijă la alimentație. Chiar dacă este mai frig afară, ocolește mâncărurile grase și îndreaptă-te spre fructe și legume. În plus, servește cina înainte de ora 19.00, uită câteva zile de televizor și mergi la culcare mai devreme. Un alt truc este să nu dormi în timpul ultimei zi dinaintea schimbării orei.
Modificarea orei poate dezvolta somnolență, insomnie, agitație, oboseală, tulburări de concentrare, amețeli, dureri de cap.
Efectele schimbării orei
Modificarea orei de trezire provoacă anxietate care duce la variații ale tensiunii arteriale și tulburări de ritm cardiac.
Crește riscul de infarct cu 5-10% timp de trei zile după modificarea orei. Este mai ales cazul persoanelor care merg la serviciu.
Crește riscul de sinucidere timp de 14 zile de la schimbarea orei, mai ales în situația celor care suferă de depresie și au probleme psihoemoționale.