Jurnalul.ro Timp liber Calatorii Oraşele medievale ale Sibiului pun România pe harta turismului mondial

Oraşele medievale ale Sibiului pun România pe harta turismului mondial

de Adrian Stoica    |   

Sibiul, Mediaşul şi Sighişoara sunt printre cele mai vizitate oraşe ale României. Situat la poalele Munţilor Carpaţi, Sibiul este pentru prima oară atesta documentar în anul 1191 sub numele Cibinium, iar în 1366 apare sub denumire de Hermannstadt. În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi cea mai importantă cetate germană din Transilvania.  La distanţe relativ mici de el se află Mediaşul şi Sighişoara, adevărate bijuterii arhitecturale. Fortificaţiile medievale, bisericile gotice, clădirile renascentiste şi palate în stil baroc dau farmecul acestor oraşe.

Fără îndoială, cel mai cunoscut simbol al oraşului este Muzeul Naţional Brukenthal. Creat pe baza colecţiei alcătuite de guvernatorul Samuel von Brukenthal, muzeul adăposteşte astăzi peste 1.200 de picturi de autori italieni, austrieci şi germani.  Boticelli, Magnasco, Rubens, Cranachşi van Dyck sunt numai câţiva din celebrii artişti ale căror opere sunt expuse aici.

Muzeul mai are 1.000 de stampe de Dürer, Biepolo, Piranesi şi o bibliotecă cu 280.000 volume, dintre care 30.000 cărţi rare şi 382 de incunabule. În Galeria de Artă Românească pot fi văzute pânze de Grigorescu, Pallady, Baba şi Ciucurencu. Ca un amănunt, pentru cei împătimiţi de gadgeturi, Muzeul Brukenthal este primul din România care  oferă turiştilor posibilitatea să-l viziteze cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefoanele mobile inteligente, numită i-locate şi botezată “GPS-ul de artă”. Muzeul atrage anual sute de mii de vizitatori din toate colţurile lumii.

 

Muzeul Brukenthal este cel dintâi din Europa Centrală şi de Est deschis pentru public încă din anul 1817.

 

Ce mai puteţi vizita

În imediata apropiere a oraşului se află două rezervaţii şi şapte parcuri naturale , precum şi staţiunea Păltiniş, cea mai veche din România. Satele din jurul Sibiului se remarcă atât prin frumuseţea peisaj natural, cât și prin tradițiile populare. Cisnădioara, satele din Mărginimea Sibiului, vechile sate săsești sau stațiunea Păltiniș sunt tot atâtea locuri pe care nu trebuie să le rataţi dacă alegeţi să vă petreceţi vacanţa în judeţul Sibiu.

Mediaşul, un muzeu în aer liber

Aflat la 55 de kilometri de Sibiu, oraşul medieval Mediaş are o istorie de peste şapte secole, fiind menţionat pentru prima dată, într-un document istoric în anul 1267. Centrul istoric se înfăţişează ca un muzeu în aer liber. Monumentele medievale din piaţa castelului sunt unice în Transilvania. O călătorie prin oraşul castel vă oferă posibilitatea să admiraţi străzile burgului medieval de altădată, Turnul Croitorilor, Turnul Funarilor, Turnul de poartă al Străzii Pietruite, Turnul de poartă Forkesch, Casa Schuller. Aici se găseşte şi turnul înclinat al Trompeţilor, cunoscut drept „fratele” turnului înclinat din Pisa La rândul său, Muzeul Municipal Mediaş adăposteşte colecţii formate din 15.000 de piese grupate în secţiuni de istorie, etno-grafice, de artă şi de ştiinţe naturale. Tot în Mediaş se află Casa Memorială “HermannOberth”  cu expoziţii despre Conrad Haas şi Hermann Oberth, pionieri ai tehnicii rachetelor şi teoriei zborului spaţial. Mediaşul de azi este un oraş pitoresc în care se  îmbină istoria cu modernismul, cu o alternanță de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist şi neoclasic, la baroc şi secession (Jugendstil).

În paginile romanului "Dracula", scriitorul irlandez Bram Stoker menționează că, la nunta contelui valah, vinul a fost "cel auriu de Mediaș".

Mediașul și împrejurimile lui sunt și azi cunoscute, dată fiind faima vinurilor vechi de Târnave, simbol al stemei orașului, zona fiind supranumită în vechime "Țara Vinului" sau "Weinland", așa cum apare în harta umanistului Johannes Honterus (sec. XVI), potrivit site-urilor de prezentare ale oraşului.

 

Ocna Sibiului şi lacurile sale

Staţiunea Ocna Sibiului se află la numai 15 km nord-vest de Sibiu. Atracţia principală  a staţiunii este reprezentată de cele 52 de lacuri cu calităţi curative. Primele cercetări sistematice ale valenţelor curative a lacurilor sărate sunt efectuate în 1820. După această dată staţiunea începe să fie amenajată. Ea fost inaugurată oficial la 20 iunie 1858, iar din 1948 Ocna Sibiului devin staţiune cu caracter permanent. La Ocna Sibiului se tratează cu rezultate deosebite bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele şi artrozele, spondilozele, precum şi diferite afecţiuni ginecologice.

 
Cele mai importante lacuri
- caseta

Lacul fără fund, format pe locul fostei saline Francisc Grube, parasită în 1775 (1.665 metri pătraşi şi 34 m adâncime). Este declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie;

Lacul Ocna pustie (Avram Iancu) format pe locul salinei Fodina Maior, abandonată în 1817-160 metri adâncime, cel mai adânc lac antroposalin din România;

Lacul Brâncoveanu, format pe locul unei saline părăsite în 1699, cel mai sărat lac din Ocna Sibiului (310 g/l salinitate);

Lacul Ocniţa, legat cu Lacul Ocna Rustic (200 g/l - salinitate), Lacurile Inului, Mâtelor, Lacul cu namol.

 

Sighişoara, în patromoniul UNESCO

 

Fondat în secolul al XII-lea de către saşii aduşi în zonă de regii maghiari, oraşul Sighisoara este astăzi unul dintre cele mai bine conservate oraşe medievale ale Europei. Farmecul şi valoarea istorică a numeroase clădiri şi străzi ale oraşului au determinat includerea lor în patrimoniul UNESCO. Cu aceste atuuri, fostul burg a devenit un punct de atracţie major pentru turiştii din toate regiunile ţării şi din străinătate.

 

Atracţiile oraşului


Turnul cu Ceas

Turnul cu Ceas a fost construit în partea de est a platoului inferior al cetăţii. Construit în scopuri militare pentru paza porţii localităţii, construcţia are la bază o prismă dreptunghiulară. Prezintă cinci nivele, care împreună cu balconul şi acoperişul piramidal au o înălţime de 64 de metri. Din 1899 Turnul cu Ceas adăposteşte muzeul de istorie al oraşului.


Turnul Fierarilor

Se află în apropiera Bisericii Mânăstirii. Este construit în anul 1631, după un plan dreptunghiular şi este unul din cele mai impunătoare şi masive turnuri ale cetăţii Sighişoara.


Biserica Manastirii


Zidită în dreapta Turnului cu Ceas, a fost ridicată probabil în secolul XIII. În trecut făcea parte dintr-o biserică a dominicanilor, astăzi dispărută. Forma iniţială nu s-a păstrat până la noi, biserica suferind în timp numeroase transformări şi renovări.


Biserica din Deal

Este situată în zona cea mai înaltă a Dealului Cetăţii. Acolo se ajunge urcând cele 175 de trepte ale Scării Acoperite. Construită în 1345, biserica impresionează prin stilul gotic. Arheologii au descoperit că actuala biserică a fost ridicată pe temeliile unei foste capele  de pe la 1200. Reprezintă cel mai important monument arhitectonic al oraşului.

 
Sala Armelor

Situată în imediata apropiere a Turnului cu Ceas, Sala Armelor prezintă cronologic evoluţia armelor de la cele albe până la cele de foc. Pot fi admirate paloşe, sabii de o mână şi de două mâini, florete, săbii de cavalerie sau de paradă. Prezenţa lui Vlad Dracul la Sighişoara este şi ea bine prezentată în Sala Armelor.

 
Biserica Leproşilor

A fost cladită în 1575 odată cu leprozeria. Deoarece leproşii nu aveau voie în biserică, pentru ei a fost ridicat în aceiaşi perioadă un amvon special, exterior , de unde se ţineau slujbe pentru cei atinşi de această boală.


Turnul Frânghierilor

Construit în secolul al XiV-lea după un plan pătrat, are o formă simplă şi dimensiuni reduse. În 1630 este renovat şi întărit, fiind transformat mai târziu în locuinţă a paznicului cimitirului.


Turnul Cojocarilor

Amplasat în partea de Vest a Sighişoarei, Turnul Blănarilor, cum mai este el numit, are o bază pătrată şi a fost ridicat în secolul al XIV-lea. Are patru etaje, ultimul fiind cel mai larg.


Catedrala Ortodoxă

În nordul oraşului, pe unul din malurile Târnavei, se găseşte monumentala Catedrală Ortodoxă, cu hramul Sfânta Treime. A fost construită între 1934-1937, în stil neoromânesc.

 
Biserica romano-catolică

Este una din cele mai vizibile construcţii ale oraşului. Arhitectura eclectică îmbină cu eleganţă stilurile neogotic şi neoromanic.

 
Şcoala din Deal

Pentru prima oară, şcoala este pomenită într-un document oficial la 1522. Documente indirecte însă ( matricolele Universităţii din Viena) demonstrează că Şcoala din Deal funcţiona deja la 1402.


Scara Şcolarilor

Sau Scara Acoperită este una din atracţiile Sighişoarei şi, totodată, unul din elementele ce dau unicitate acestui oraş. Construită la 1654 de către primarul Johann Both pentru a uşura accesul către Şcoala din Deal, scara acoperită avea iniţial 300 de trepte. Astăzi s-au păstrat numai 175 întrerupte de platforme late.


Casa Vlad Dracul

Acum transformată în restaurant cu atmosferă medievală, casa a aparţinut, se pare, voievodului muntean Vlad Dracul. După toate probabilităţile aici s-a nascut şi fiul mijlociu al acestuia, Vlad, viitorul Ţepeş. Casa reprezintă un mare punct de atracţie atât pentru cei interesaţi de mit lui Dracula, cât şi pentru iubitorii de istorie.


Festivalul Medieval Sighisoara

Impus ca unul dintre principalele evenimente culturale ale României, festivalul oferă numerosului public venit din toate colţurile ţării şi ale lumii numeroase atracţii: teatru, muzică, arte plastice, expoziţii, dans, film etc.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri