Însă puțini știu îndelungata istorie din semnificațiile acesteia de-a lungul timpului.
Provine din cultura greacă, fiind menționată prima oară de Homer. În Iliada și Odiseea, se menționează că Achile și Agamemnon ofereau sarmale și colivă divinităților. Cele mai vechi ofrande datează anii 6-7 î.e.n. și erau simboluri antropomorfe și animale în diferite obiecte sacrificate. Aceste relicve s-au păstrat în situri arheologice importante, cum ar fi vestita colonie greacă clasică Crotona din sudul Italiei, potrivit stiripesurse.ro.
Descoperirile dinainte de anul 500 e.n. oferă dovezi despre fabrici de produse alimentare, printre care și colivă, într-un vechi oraș grec, Pella. Localitatea este menționată și în Iliada lui Homer.
În religia creștin-ortodoxă, coliva are o altă semnificație. La început coliva era considerată un simbol al bunăstării și a bogăției de către unii clericii de rit ortodox.
Termenul colivă a fost astfel preluat în ortodoxie de la vechii slavi, care o denumeau "soljanka", de la cuvântul slav "sol" sau "zahăr". Acest cuvânt și combinarea vinului cu boabe de orez și miere au fost folosite în cadrul unor practici religioase și culturale la Universitatea Sfântul Serghei și trezirea Mitropolitului Filaret din Kiev, care au lansat tradiția de a folosi colivă în ceremoniile religioase.
Cum se prepară coliva
Compoziția colivei diferă în funcție de regiunea geografică, cultura și tradițiile locale. Însă rețeta clasică cuprinde orez, vin și miere. În Africa de Nord se adaugă dulceață și condimente, în locul mierii. În România se folosește arpacașul (grâu decorticat), în locul orezului și zahăr în loc de miere. Se decorează cu bomboane și cacao.
În multe din țările ortodoxe din Europa se amestecă orezul cu mierea, vin și sare. Boabele se fierb și se amestecă cu puțin vin și zahăr sau miere, pentru a obține un amestec dulce-acrișor, cu textură medie. Se mai agaugă sare și ulei. se decorează cu condimente, vanilie sau cardamom. Toate ingredientele se amestecă ușor, în funcție de preferințele personale.
Simboluri
În timpul Postului Mare și în Postul Crăciunului oamenii merg cu coliva la biserivă pentru a fi sfințită iar apoi se împarte în cinstea morților. Dar sunt țări unde se consumă și la căsătorii, botezuri și alte evenimente religioase.
Înturcât provine din cultura antică greacă, coliva este considerată simbol al mântuirii și biruinței dar și a bucuriei vieții.