Dacă tot s-au îndurat vajnicii iubitori de Republică să accepte pe stema României Coroana de Oţel a regalităţii, mă gândesc să le fac o propunere, mai ales că nu au preluat şi deviza "Nihil Sine Deo" şi a rămas locul liber. Le sugerez "Unde dai şi unde crapă". Nu c-ar sta frumos, pe o eşarfă, chiar sub blazoanele provinciilor româneşti, scris cu nişte caractere nobile? Hai, puţină imaginaţie! "Unde dai" sub leul Olteniei, "şi" pus în botul delfinilor Dobrogei, "unde crapă" desenat în dreptul castelelor Transilvaniei. Frumos, nu?
Şi potrivit! Pentru că unde s-a mai pomenit în vreo ţară ca apucăturile bolnave ale unui poliţist şi indolenţa şefilor lui să fie pretext de încăierare în partidul care acum un an şi ceva câştiga cu voturi, hai să fim cinstiţi, destul de puţine, dar cu procente multe guvernarea unei ţări?! Acum un an pe vremea asta, în discuţii private, lideri ai PSD recunoşteau că au avut noroc şi că o prezenţa mai mare la vot putea să le pună rezultatul sub semnul întrebării. Şi răsuflau uşuraţi că în sfârşit au guvern după ce au fost şocaţi să afle la televizor prima propunere. Aţi uitat, nu? Înainte de Grindeanu a fost Shhaideh! Şi înainte de ea nu a fost Dragnea! Unde dai şi unde crapă, nu? Exact! Toată nebunia a început după condamnarea preşedintelui PSD, condamnare la care s-a ajuns din dorinţa de răzbunare pentru a doua suspendare a fostului preşedinte al României! Au trecut de atunci o grămadă de ani şi nu o să mă apuc acum să spun că actuala criză e provocată de fostul preşedinte, da' nu aveţi senzaţia că trăim într-un serial din acela mamut, în care poveştile de mâine sunt influenţate de arma care a tras în primul episod difuzat când eram copii?
Serios vorbind, dincolo de starea de incertitudine pe care o aduce un scandal politic, ceva ar trebui să ne pună pe gânduri. PSD era cam ultimul partid cât de cât solid într-o democraţie în care restul partidelor, chiar şi cele mai noi şi care se presupune că au vitalitate, sunt perfect anemice! Era solid, nu mai e, cel mai probabil marile scandaluri în care singur se aruncă urmează să le deconteze din plin în alegeri. Le fel şi celelalte. Şi atunci o să ne întrebăm cine şi unde a dat de au crăpat partidele. Iar democraţie cu partide ciobite nu există!