De aceea zona este plasată între cele zece hărți esențiale „care dezvăluie viitorul lumii” în analiza lui Tim Marshall din lucrarea Puterea Geografiei. Dacă alpiniștii de mare performanță au ca țintă să atingă Everestul, e oare greu să acceptăm că generalii de la Pentagon și Ierusalim au și ei ambiția să se ia la trântă cu adversarul ca să învingă Puterea Geografiei?
Cum războaiele ies din cheia raționalului, la fel acest conflict urmează aceeași regulă, cu specificația suplimentară că pagubele directe ale beligeranților sunt depășite de pierderile provocate ansamblului economiei mondiale. Momentan, ar fi o reducere de 0,3% din PIB-ul global, dar prelungirea blocării Ormuzului adâncește declinul de creștere economică, cu efecte de mai lungă durată. Fiecare țară își face socotelile încercând să iasă din vârtejul conflictului cu relațiile cât mai puțin șifonate în cadrul alianțelor încheiate la vreme de pace.
O analiză lămuritoare în acest sens, preluată și difuzată de jurnalul.ro, o face Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României. Autorul lansează, cu argumentele cercetătorului avizat în macroeconomie, conceptul „Inflației Ormuz”, definit ca „noua provocare în ecuația politicii monetare”. Analiza pleacă de la presiunea asupra prețului petrolului care, într-o prognoză temperată pentru trimestrul 2/2026, ar fi peste pragul de 110 $/baril, ceea ce se transmite cu efect de antrenare în prețurile de consum.
„Situația energetică actuală este exact genul de șoc exogen, lipsit de cauze monetare, pe care băncile centrale ar trebui să-l treacă cu vederea”, dar scenariile de risc o includ ca element care urcă în mod real nivelul inflației cu cel puțin 1-2 puncte procentuale. În luna martie, ca urmare a creșterii prețului combustibililor cu 13 %, inflația anuală s-a apropiat de 10 puncte procentuale, urmând în aprilie trecerea la o inflație de două cifre, de 10,71 pp.
Banca Centrală a avertizat constant în analizele difuzate spre public cu deplină transparență că „în conjunctura actuală, de altfel foarte complicată, date fiind situația fiscală fragilă și instabilitatea politică recentă, aceștia sunt factori care își pun amprenta și asupra politicii monetare.” Menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5 la sută pe an, arată că BNR așteaptă cu prudență rezolvarea sau măcar atenuarea factorilor de risc, care pot perturba echilibrul pe gheața subțire pe care mergem de o perioadă prea lungă de timp.
Dacă „efectul Ormuz” asupra inflației poate fi cuantificat, nu și influențat prin măsuri monetare interne, vedem cum instabilitatea politică produce efecte economice negative. Neclaritatea parcursului în politica fiscală, unde apar, pe fondul unor platforme politice în desenarea unui nou guvern, propuneri fanteziste extrase din experiențe economice greșite care au alimentat deficitul enorm, atrage rapid dobânzi mari de finanțare a datoriei, care se ridică deja la 3 la sută din PIB. Bugete făcute din pix, livrate cu nonșalanță de foști miniștri rămași fără partid, creează confuzii și false așteptări, populismul de tarabă atrăgând adepți, la fel ca vraja escrocheriei suplimentelor alimentare care vindecă boli grave.
Dar mai dăunătoare sunt declarații și acțiuni care pleacă din Palatul Victoria. Un pachet lansat de Oana Gheorghiu cu scop de „reformare” a unor companii de stat a creat nesiguranță în mediul investițional și suport pentru lansarea de scenarii care trimit spre cauze penale, cu autori având funcții înalte, fie ele chiar și subrezite juridic în decizii de interimat. Este greu de întrevăzut scopul atacurilor în serie lansate de Ilie Bolojan împotriva unor companii din energetică, cu solide poziții în piață și în asigurarea funcționării sistemului energetic.
Hidroelectrica, după ce a distribuit dividente de peste 3,4 miliarde de lei, din care statul, ca acționar majoritar, ia peste 2,6 miliarde lei, este beștelită public că a urmărit doar profiturile, în dauna investițiilor. Mai mult, devenit, după căderea guvernului și ministru interimar al Energiei, continuă cu sfaturi-indicații pentru extinderea investițiilor companiei în capacități de stocare, o marotă desființată tehnic de specialiștii în domeniu.
Ca să fie tacâmul complet, Bolojan aruncă acuze și la adresa Nuclearelectrica pentru gestionarea cu larghețe financiară a proiectului de la Doicești, „piesă” făcută în colaborare cu Statele Unite, lucrările fiind incluse în pachetul de colaborare strategică în energetica nucleară negociat și susținut prin discuții cu guvernul SUA. Care să fie ținta unor asemenea atacuri care influențează inclusiv piața de capital?
Instabilitatea politică, pe fondul unor măsuri economice care au blocat creșterea, devine prin prelungire un „Ormuz românesc” tot mai greu de trecut. Consultările de la Cotroceni care încep astăzi, de pe poziții înghețate, care nu lasă poarta deschisă unor majorități prooccidentale, sunt un examen pentru clasa politică. În ceartă continuă, prooccidentalii se poziționează într-un război de tranșee pe termen lung, România putând ajunge în situația politică absurdă de a deplasa integral o coaliție aflată la guvernare în cea mai puternică și largă opoziție, în conflict cu ea însăși.
Președintele Nicușor Dan are de rezolvat cea mai complicată ecuație de la preluarea mandatului: să treacă prin mințile liderilor de partide, strâmtate și mai mult de orgolii, o formulă de guvern care să reziste la presiunile economice și militare ce decurg din blocarea Ormuzului și prelungirea războiului din Ucraina. Starea de război i-a contaminat pe politicienii noștri cu virusul conflictului permanent care nu trece doar cu o aspirină, fie ea chiar și a săracului. Vedem în această săptămână dacă „clinica” de la Cotroceni are tratamentul adecvat pentru deblocarea Ormuzului de pe Dâmbovița.