Stranie coincidență politică petrecută la o distanță de cinci ani, tot în an electoral pentru alegerile prezidențiale. Și un rezultat al alegerilor europarlamentare, în ani diferiți, care au condus la retragerea în spate a unor oameni politici cu cea mai mare greutate. Crin Antonescu și Călin Popescu Tăriceanu au rupt coalițiile de guvernare încheiate cu PSD înaintea alegerilor prezidențiale. Atât Crin Antonescu, cât și Călin Popescu Tăriceanu, cotați cu cele mai bune șanse de a deveni președinți ai României, au renunțat, în ultimul moment, să se înscrie în cursa prezidențială. Ambii lideri politici au decis să ducă partidele pe care le conduceau – PNL și ALDE - în tabăra adversă a fostului partener politic, PSD și, nu în ultimul rând, responsabil, în bună măsură, de ambele crize politice este actualul președinte al Pro România, Victor Ponta.
Ruperea Coaliției ALDE-PSD, prin desprinderea de la guvernare a partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu seamănă flagrant cu o acțiune similară care a avut loc în anul 2014, când PNL a decis să anuleze alianța politică denumită USL, o alianță care a câștigat, în 2012, alegerile parlamentare cu un scor de aproape 70 la sută.
ALDE a părăsit PSD într-un moment greu pentru principalul partid aflat la putere. După un scor scăzut în alegerile europarlamentare din data de 26 mai și, mai ales, după condamnarea președintelui Liviu Dragnea, tensiunile dintre partenerii de coaliție s-au acutizat. În secret, până la un moment dat, în spatele acestor tensiuni a stat și fostul premier Victor Ponta, care l-a convins pe Călin Popescu Tăriceanu să încheie o alianță electorală cu Pro România. Miza – candidatura pentru alegerile prezidențiale.
Reamintim că, la momentul înființării Uniunii Social-Liberale, protocolul prevedea faptul că șefia Guvernului revine președintelui PSD – Victor Ponta la acel moment – iar candidatura pentru Palatul Cotroceni îi revenea lui Crin Antonescu, în calitate de președinte al PNL. Înainte de alegerile europarlamentare din 2014, după mai multe acțiuni dovedite, ulterior, contrare discursului public avut ale lui Ponta, Antonescu a decis să iasă de la guvernare. Ca și Tăriceanu, în 2019.
Ambii și-au retras candidaturile
Mai mult, în 2014, Crin Antonescu a anunțat că renunță la candidatura la alegerile prezidențiale, predând ștafeta unui independent. Klaus Iohannis, care era primar al Sibiului și președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, s-a înscris în PNL, a devenit prim-vicepreședinte al acestei formațiuni politice și, în urma unui congres al partidului, i-a “suflat” scaunul de președinte lui Crin Antonescu.
Tăriceanu face, astăzi, același lucru. Renunță la candidatura la prezidențiale, în ciuda faptului că sondajele de opinie realizate la cererea ALDE îl poziționau al doilea după Klaus Iohannis. Pentru a sprijini candidatura unui independent, în persoana fostului europarlamentar Mircea Diaconu. Cu diferența că Diaconu dorește să rămână, în continuare, un independent și nu este interesat de preluarea șefiei ALDE.
Partidele s-au predat inamicului politic
Însă asemănările continuă. Crin Antonescu a demisionat, în 2014, de la conducerea Senatului României, pe care a preluat-o în primăvara anului 2012, după ce USL a răsturnat guvernarea băsistă de la putere. În 2019, Călin Popescu Tăriceanu și-a dat demisia de la șefia Senatului. Rămâne de văzut dacă Tăriceanu va urma și ultimul exemplu al lui Crin Antonescu, anume acela de a părăsi scena politică.
Și încă un amănunt care aduce asemănări între cele două situații politice este acela că, imediat după ruperea alianței cu PSD, PNL, sub Crin Antonescu, a demarat procedurile de fuziune cu inamicul politic de până atunci, PDL. În 2019, ALDE poartă negocieri, conform unor surse politice, de fuziune, în cursul anului 2020, cu Pro România.