Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, o rezoluţie care atenţionează că discuţiile cu Polonia şi Ungaria nu au determinat încă aceste ţări să se realinieze valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană.
În rezoluţie, adoptată cu 446 de voturi pentru, 178 împotrivă şi 41 de abţineri, eurodeputaţii subliniază că rapoartele şi declaraţiile Comisiei Europene şi ale organismelor internaţionale, cum ar fi ONU, OSCE şi Consiliul Europei, indică faptul că "situaţia din Polonia şi din Ungaria s-a deteriorat de la declanşarea articolului 7 alineatul (1)".
PE accentuează că audierile organizate de Consiliu în temeiul articolului 7 din Tratat nu sunt organizate nici periodic, nici structurat şi solicită Consiliului să adreseze recomandări concrete ţărilor în cauză, inclusiv termenele limită, pentru a asigura respectarea legislaţiei UE.
"Eşecul Consiliului în a face uz efectiv de articolul 7 din TUE continuă să submineze integritatea valorilor comune europene, încrederea reciprocă şi credibilitatea Uniunii în ansamblu", susţine Parlamentul European.
Textul rezoluţiei invită de asemenea Comisia Europeană să utilizeze pe deplin instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a lua măsuri în legătură cu existenţa unui risc clar de încălcare gravă de către Polonia şi Ungaria a valorilor pe care se întemeiază UE, în special procedurile accelerate de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor şi cererile de măsuri provizorii adresate Curţii de Justiţie.
Membrii PE susţin că nu li s-a permis să participe la audieri, chiar dacă Parlamentul European a fost cel care a iniţiat procedurile legate de articolul 7. Ei insistă asupra faptului că Parlamentului ar trebui să i se ofere posibilitatea de a-şi prezenta oficial propunerea motivată în faţa Consiliului.
În final, rezoluţia PE subliniază "nevoia stringentă" a unui mecanism al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale, după modelul propus de Parlament. Aceasta ar trebui să fie o revizuire independentă anuală care evaluează, în condiţii de egalitate, conformitatea tuturor statelor membre cu valorile prevăzute la articolul 2 din Tratat.
În septembrie 2018, Parlamentul European i-a solicitat Consiliului să acţioneze pentru a împiedica autorităţile maghiare să încalce valorile fondatoare ale UE. Eurodeputaţii erau preocupaţi în principal de independenţa judiciară, libertatea de exprimare, corupţia, drepturile minorităţilor şi situaţia migranţilor şi a refugiaţilor.
În cazul Poloniei, Comisia Europeană a solicitat acţiuni ale UE în decembrie 2017, având în vedere ameninţările percepute la adresa independenţei sistemului judiciar. Într-o rezoluţie adoptată în martie 2018, Parlamentul European a fost de acord cu Comisia cu privire la riscurile de încălcare a principiilor statul de drept în Polonia.
În conformitate cu articolul 7 din Tratat, în urma acestor solicitări, Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE în ţările în cauză. Înainte de a face acest lucru, miniştrii vor asculta punctele de vedere ale autorităţilor naţionale. Această procedură ar putea determina sancţiuni, precum suspendarea dreptului de vot în cadrul Consiliului.
Miniştrii UE au organizat două audieri cu guvernul ungar, în septembrie 2019 şi decembrie 2019. Deputaţii europeni s-au plâns în mod repetat că nu au fost incluşi în mod oficial în aceste discuţii. Autorităţile poloneze s-au apărat în faţa Consiliului cu trei ocazii, între iunie şi decembrie 2018.