Greu de crezut că politica românească va coborî atât de mult încât să anuleze esența Constituției fluturând steagul Constituției! Klaus Werner Iohannis a deschis din mandatul trecut o luptă la baionetă cu legea de bază a României. Multe acțiuni pornite de la Cotroceni au fost interpretări eronate al Constituției, multe acte ale președintelui fiind respinse la controlul Curții Constituționale. Lupta politică a președintelui, devenit lider al opoziției, a avut ca țintă asumată demolarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 2016. Blocarea tuturor deciziilor Guvernului PSD-ALDE au fost parte nu doar a conflictului cu „ciuma roșie”, ci mai ales cu prevederile Constituției, interpretate într-o manieră contrară spiritului acesteia. Prevederile Constituției, în loc să fie folosite pentru rezolvarea problemelor, au fost contorsionate spre un sens negativ, puse pe rol de nisip turnat în osii pentru a da foc vagoanelor. Rămâne pentru folclor, dar și pentru o istorie neagră a președinției formula magică „de îndată”, aplicată pentru a tergiversa dincolo de orice logică și nesocotind bunul simț elementar în îndeplinirea obligațiilor ce decurg din Constituție. Din mediator, rolul pentru care a fost ales cu bună credință de electoratul neangajat politic, Iohannis devine președintele jucător, depășindu-l prin aroganță cu mult pe Băsescu Traian. După ce a jucat patru ani de mandat pe melodia scrâșnită a statului de drept, noul obiectiv angajat după realegere a devenit distrugerea PSD. În strategia de demolare a unui partid politic - acțiune în sine nedemocratică și neconstituțională - Iohannis și-a pus toată forța în declanșarea alegerilor anticipate. Cum? Din nou, prin forțarea literei și spiritului Constituției, într-o escaladare a luptei politice, nesocotind Parlamentul, unde nu a obținut majoritățile dorite. Aliat în acțiunea furibundă „totul pentru anticipate”, l-a împins pe un lider cu vocalize istericoide să deturneze propriul partid -PNL - de la actul guvernării. Asistăm în aceste zile la cea mai penibilă demonetizare a guvernului, pus să joace într-o piesă absurdă. PNL este și el obligat să facă figurație pentru a-i servi lui Iohannis „pohta ce-a pohtit” , ca mic dejun pentru o altă cădere a guvernului. Sociologia proastei guvernări în România își scrie în grabă un nou volum. După eșecul democrației din anii ’30, care a deschis calea dictaturilor în România, planul lui Iohannis vizează nu o majoritate confortabilă, ci instalarea unui regim personal. Pasul deja anunțat va fi spre modificarea radicală a Constituției pentru a susține un regim prezidențial. De ce vrea Iohannis să arate lumii că România nu este o țară guvernabilă? Tare mă tem de o conspirație a trădării interesului național, menită să alimenteze tendințele secesioniste prin sfidătorul transilvanism și ruperea punților cu Basarabia. Propaganda maghiarismului lovit de Trianon are în „secolul durerii” muniție servită de la Cotroceni. Cocktailul preparat de Iohannis cu „duo” Orban este otravă curată pentru România.