Un nou proiect de lege, care modifică substanțial Legea pentru combaterea traficului și consumului de droguri, a fost depus recent la Parlament, ca urmare a crimei șocante din Timiș, în care au fost implicați mai mulți copii. Documentul vizează aproape toate formele de infracțiuni legate de droguri și aduce pedepse mai mari (duble sau triple) pentru trafic, consum și alte infracțiuni conexe, introduce praguri clare de cantitate pentru substanțele interzise, limitează posibilitatea suspendării pedepselor și extinde rețeaua de centre de dezintoxicare. Totodată, proiectul legislativ introduce și o infracțiune nouă: nedenunțarea. Mai exact, românii vor risca pedepse cu închisoare de la 1 la 3 ani dacă nu-și denunță prietenii, colegii sau alte persoane despre care află că fac trafic sau consumă droguri.
Propunerea legislativă pusă săptămâna trecută pe masa senatorilor, de senatorul AUR Corneliu Negru, aduce numeroase modificări și completări Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri
Practic, în contextul în care „fenomenul consumului de droguri a «explodat» pur și simplu în România”, documentul vizează aproape toate formele de infracțiuni legate de droguri: de la consum și deținere, până la trafic, import-export, prescripții medicale ilegale și chiar obligația cetățenilor de a denunța astfel de fapte.
Pedepsele prea ușoare nu descurajează grupurile infracționale
Inițiatorul proiectului de lege subliniază că România este „cu mulți pași în urmă”, atât în privința aspectelor legislative pentru prevenirea consumului de droguri și combaterea traficului, cât și la tratarea consumatorilor, iar pedepsele sunt prea ușoare pentru a descuraja potențialii infractori și grupuri infracționale.
„Având în vedere faptul că legislația în vigoare cuprinde măsuri coercitive permisibile (pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere, amânarea aplicării pedepsei, renunțarea la aplicarea pedepsei și amenda penală), care nu sunt de natură a descuraja potențialii infractori și nici nu are efect asupra diminuării fenomenului infracțional, este nevoie urgentă de adoptarea unui act normativ cu măsuri coercitive mai clare, mai dure și mai ferme”, se arată în expunerea de motive.
Traficul de droguri: pedepse aproape dublate și introducerea unui prag cantitativ
Prin urmare, una dintre cele mai importante modificări aduse de proiectul legislativ este creșterea semnificativă a pedepselor pentru traficul de droguri. De asemenea, documentul introduce pentru prima dată un prag cantitativ explicit de droguri: 1 gram.
Astfel, „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, a unei cantități mai mari de 1 (unu) g, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”, prevede proiectul.
În prezent, pedeapsa pentru această faptă, indiferent de cantitate, este de închisoare de la 3 la 10 ani.
În cazul drogurilor de mare risc, pedeapsa crește la „închisoare de la 10 la 20 de ani”, față de 5 - 15 ani, cât prevede cadrul legal actual.
Între 1 și 7 ani după gratii, pentru cantități de cel mult 1 gram
Pentru cantități foarte mici, de maximum 1 gram, fapta rămâne infracțiune, dar este sancționată mai blând: între 1 și 5 ani de închisoare pentru droguri de risc și între 2 și 7 ani pentru droguri de mare risc. Cu toate acestea, și în aceste cazuri este vorba tot despre pedepse cu închisoarea, nu despre sancțiuni administrative.
În prezent, cultivarea, producerea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar în cazul drogurilor de mare risc pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Deși inițiatorul legii consideră că măsura este necesară pentru a descuraja piața drogurilor, pragul foarte scăzut, de numai 1 gram, va duce, foarte probabil, la încadrarea penală a consumatorilor drept traficanți, mai ales că nu sunt prevăzute alte criterii suplimentare privind scopul deținerii substanțelor interzise.
Dacă un consumator va fi prins cu droguri asupra lui, chiar și cu cantități foarte mici, fapta va duce la dosar penal și condamnare, deoarece proiectul legislativ nu prevede amenzi ca alternativă.
Până la 10 ani la zdup, pentru spațiile puse la dispoziție pentru consum
Sunt introduse pedepse mult mai mari și pentru traficul internațional. Astfel, introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor de risc se pedepsește cu închisoare de la 10 la 15 ani, conform proiectului de lege, iar pentru drogurile de mare risc cu 15 până la 20 de ani. Documentul precizează explicit că aceste pedepse se aplică și pentru import sau export, indiferent de cantitate.
O altă modificare importantă vizează proprietarii sau administratorii de spații care permit consumul de droguri. „Punerea la dispoziție, cu știință, a unei locuințe, a unui local sau a oricărui alt loc amenajat pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului” se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani (față de 2-7 ani, cât prevede legea acum).
Și medicii riscă sancțiuni penale mult mai dure
Sunt introduse pedepse mult mai mari și pentru medicii care prescriu sau eliberează droguri de mare risc fără justificare medicală.
Astfel, „prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenție, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani”, față de 1-5 ani, în prezent.
Aceeași pedeapsă se aplică și eliberării intenționate a acestor substanțe pe baza unor rețete nejustificate sau falsificate.
Inițiatorii proiectului susțin că aceste prevederi sunt necesare pentru a combate abuzurile din sistemul medical și pentru a limita accesul ilegal la substanțe periculoase, însă în lipsa unor clarificări sau ghiduri de aplicare medicii din anumite specialități unde se folosesc analgezice puternice sau tratamente paliative (cum sunt cei care tratează durerea sau pacienții oncologici) ar putea deveni mai reticenți în prescrierea unor tratamente necesare bolnavilor, de teama unor sancțiuni penale.
Moartea victimei vine la pachet cu detenția pe viață
Una dintre cele mai dure prevederi ale proiectului se referă la situațiile în care consumul sau administrarea de droguri duce la deces. Dacă faptele prevăzute la articolele privind traficul, administrarea sau furnizarea de droguri „au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detențiune pe viață sau închisoare de la 25 la 30 de ani”, conform inițiativei legislative.
În cazul punerii la dispoziție a spațiilor pentru consum sau al îndemnului la consum, dacă rezultatul este moartea victimei, pedeapsa este între 15 și 25 de ani de închisoare.
Fără suspendare sau amânarea pedepsei
Mai mult, proiectul de lege restrânge drastic posibilitatea instanțelor de a dispune soluții mai blânde, precum suspendarea executării pedepsei.
Textul prevede explicit că „nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei și nici suspendarea executării pedepsei sub supraveghere” pentru faptele grave de trafic și distribuție.
Această prevedere limitează considerabil marja de apreciere a judecătorilor și mută accentul pe executarea efectivă a pedepselor privative de libertate.
Legat de pedepsele aplicate de instanțe, în ultimii ani, inițiatorul proiectului legislativ spune că „măsurile coercitive alternative continuă să se regăsească în practica instanțelor de judecată care aplică cu precădere pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere”.
Conform Raportului național privind situația drogurilor întocmit de Agenția Națională Antidrog, în anul 2023, „în ceea ce privește aplicarea pedepselor în funcție de tipul infracțiunii, situația se prezintă astfel: pentru trafic de droguri, instanțele au dispus pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar pentru 284 de persoane din cele 627 condamnate (...). Pentru 323 de persoane (51,52%) a fost aplicată măsura suspendării executării pedepsei sub supraveghere, iar pentru 10 persoane a fost aplicată amenda penală (față de 9 de persoane în 2022). Amânarea executării pedepsei a fost dispusă pentru 9 persoane, valoare în scădere față de anul 2021 (13 persoane)”, se arată în expunerea de motive.
Tratament obligatoriu pentru consumatorii de droguri
Pe lângă pedepsele crescute considerabil, propunerea legislativă introduce și măsuri de asistență pentru consumatori.
Persoana care consumă droguri va fi inclusă obligatoriu, fără să mai fie necesar acordul său, ca în prezent, într-un „program integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri”, care presupune evaluare psihologică, socială și tratament medical.
Procurorul poate dispune evaluarea consumatorului și includerea acestuia într-un circuit integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, chiar și în lipsa unei cereri voluntare.
Finanțare 100% de la stat pentru crearea celor 8 centre de dezintoxicare și recuperare
Chiar dacă legea prevede înființarea de centre specializate de dezintoxicare și recuperare „în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României”, încă din vara anului 2024, acestea există deocamdată doar pe hârtie, iar proiectul legislativ modifică sursa de finanțare, cu o responsabilitate mai mare pentru Ministerul Sănătății.
„Pentru construcția, înființarea și funcționarea centrelor se alocă sume de investiții și de funcționare astfel:
a) 100% din bugetul de stat prin Ministerul Sănătății;
b) în proporție egală, 50% din bugetul de stat prin Ministerul Sănătății și 50% din bugetele autorităților publice locale interesate;
c) fonduri din programe de finanțare europene”, conform proiectului.
În prezent, legea prevede alocarea unor sume de investiții și de funcționare în proporție egală, „50% din bugetul de stat prin Ministerul Sănătății și 50% din bugetele autorităților publice locale interesate, ori fonduri din programe de finanțare europene”.
Pe 19 ianuarie 2026, un copil de 15 ani, Mario, a fost ucis cu premeditare de alți adolescenți din Cenei, județul Timiș, toți consumatori de droguri.
O nouă obligație pentru cetățeni: să-și denunțe prietenii consumatori sau traficanți
Proiectul de lege introduce o infracțiune nouă - nedenunțarea, precum și o pedeapsă pe măsură. Potrivit documentului, „fapta persoanei care, luând cunoștință de comiterea unei fapte prevăzute de prezenta lege, nu înștiințează de îndată autoritățile se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani”.
Singura excepție este pentru membrii de familie, care nu pot fi sancționați pentru nedenunțare.
Legislația actuală spune că „orice persoană care are cunoștință despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unitățile medicale stabilite de Ministerul Sănătății, care va proceda conform legii”.