Liderii europeni speră să descifreze intențiile celui care conduce cu mână de fier Rusia, de peste două decenii, și să-l convingă că va avea de pierdut, dacă insistă să trimită în continuare trupe la granița cu Ucraina. În același timp, europenii încearcă în plină iarnă să deblocheze criza gazului rusesc, orchestrată, după toate aparențele, tot de Moscova. Deocamdată, planurile lui Putin par însă un mister chiar și pentru cercul său restrâns de apropiați.
Franța preia inițiativa
Pe fondul lipsei de fermitate față de Rusia, manifestată de noua conducere de la Berlin, Franța dă impresia că a preluat inițiativa europeană de a negocia cu Putin o soluție pentru detensionarea crizei ucrainene.
„Prioritatea mea în chestiunea ucraineană este dialogul cu Rusia și diminuarea tensiunilor”, declara președintele francez, Emmanuel Macron, săptămâna trecută, în timp ce reporterii îl întrebau despre o posibilă întâlnire cu liderul rus. La momentul respectiv, Macron și Putin vorbiseră deja de trei ori la telefon, cu rezultate neconcludente.
De altfel, șeful statului francez insistă de multă vreme că europenii trebuie să aibă un cuvânt de spus în criza care amenință stabilitatea continentului și să nu se mai bazeze atât de mult pe americani. În același timp, în trecut, Macron se arătase sceptic față de NATO. În 2019, el susținuse chiar că blocul militar transatlantic se confruntă cu „moartea cerebrală”.
Sâmbăta trecută, acest scepticism a dispărut ca prin minune, după ce Macron a vorbit la telefon cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice și a subliniat „angajamentul Franței în cadrul NATO pentru securitatea aliaților săi”. Parisul s-a oferit, de asemenea, să trimită trupe în România, în cadrul NATO.
Mai mult, cu două zile în urmă, șeful diplomației americane, Antony J. Blinken, discuta cu ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, despre eforturile depuse de NATO, Uniunea Europeană și de alte state pentru a răspunde în mod unitar amenințării militare a Rusiei la granițele Ucrainei.
Macron a recunoscut recent că „o discuție cu Rusia este întotdeauna dificilă”. El a încercat în repetate rânduri să stabilească legături personale cu Putin, invitându-l la palatul Versailles și, într-un gest fără precedent, la reședința sa de vară, de la Fort de Bregancon, pentru a da un impuls discuțiilor de pace cu Ucraina, în 2019.
Putin a răspuns, invitându-l pe Macron în Rusia, însă pandemia de coronavirus a împiedicat până acum această călătorie.
Moscova pornește caruselul diplomatic
De la Moscova, Macron urmează să se deplaseze astăzi la Kiev, având programată apoi, la Berlin, o întrevedere cu cancelarul german, Olaf Scholz, şi cu preşedintele polonez, Andrzej Duda, pentru discuţii despre criza ucraineană. La rândul lui, Scholz s-a aflat ieri în SUA, pentru o întâlnire cu președintele Joe Biden, neliniștit de lipsa de fermitate a Berlinului față de presiunile militare ale Rusiei la granița cu Ucraina. Săptămâna viitoare, Scholz intenționează să se deplaseze la Moscova.
Diplomația europeană a ajutat în trecut la diminuarea tensiunilor provocate de Rusia. Medierea franceză și germană, din 2015, a contribuit la încheierea ostilităților pe scară largă din estul Ucrainei, care au izbucnit în 2014, atunci când Rusia i-a sprijinit masiv pe rebelii separatiști proruși din estul țării, după ce anexase peninsula ucraineană Crimeea.
Anul acesta, la sfârșitul lunii ianuarie, Parisul a organizat o reuniune a consilierilor prezidențiali din Rusia, Ucraina, Germania și Franța. Aceștia au convenit să se întâlnească din nou, în curând, la Berlin, dar oficialii de la Moscova spun că orice nou summit cvadripartit ar avea sens doar dacă părțile ajung la un consens în privința următorilor pași pentru acordarea unui statut special separatiștilor proruși.
De cealaltă parte, autoritățile de la Kiev avertizează asupra insistenței ca Ucraina să respecte obligațiile asumate cu pistolul la tâmplă, după o serie de înfrângeri militare, argumentând că acest lucru ar putea declanșa revolte interne, care ar face jocul Rusiei.
Putin, în centrul atenției
„Din perspectiva lui Putin, acesta a repurtat deja un fel de victorie, deoarece s-a bucurat de toată atenția noastră, iar o parte a demersului său a fost în mod clar acela de a ne face să ne concentrăm asupra lui!”, remarca, recent, Fiona Hill, fost ofițer de informații al SUA în probleme legate de Rusia și Eurasia, în timpul unei audieri în fața Congresului american.
Hill a remarcat, de altfel, ceea ce Serghei Riabkov, conducătorul delegației ruse la negocierile cu americanii, de luna trecută, de la Geneva, punctase deja: „Rusia trasează acum agenda urmată de SUA și așa-numita «colectivitate occidentală». Am obținut inițiativa în politica externă!”.
Și, din moment ce decizia finală în privința Ucrainei îi aparține lui Putin, rămâne de văzut dacă liderii europeni care se întâlnesc cu președintele rus în această perioadă vor reuși să-l convingă, în discuțiile față în față, că o eventuală invazie a Ucrainei ar provoca Rusiei pagube mult mai mari decât ar câștiga prin ocuparea unui teritoriu străin, ostil Moscovei în mare parte.