Reforma clasei politice a fost doar o metaforă care n-a prins la români. Scenariul de la alegerile locale s-a repetat la parlamentarele din 11 decembrie, iar noul Legislativ va colcăi de corupţi. Drept dovadă, mai mult de o tremie dintre senatorii şi deputaţii aleşi în noul Parlament au probleme cu Justiţia. Aşa că în următorii patru ani vor face legea tot politicienii condamnaţi, trimişi în judecată sau cercetaţi pentru corupţie.
“Un popor care votează corupți, impostori, hoți și trădători, nu este victimă, este complice”. Cuvintele îi aparţin jurnalistului britanic Eric Arthur Blair, cunoscut lumii întregi drept George Orwell, autor al unor romane celebre precum “Ferma animalelor” sau “1984”. La 67 de ani de la moartea lui Orwell, preşedintele Klaus Iohannis a comentat scurt afinitatea românilor pentru politicienii cu probleme penale. ”Poporul are întotdeauna dreptate!”, a spus Iohannis la prima apariţie publică după rezultatul alegerilor parlamentare. În schimb, “avocaţii” penalilor au vorbit despre o aşa-zisă “revoluţie tăcută” a românilor obişnuiţi, care s-ar fi săturat de zăngănitul cătuşelor şi ar fi dat lupta anticorupţie pe bunăstarea din buzunare. Privind în ansamblu, putem constata că peste o treime dintre parlametarii aleşi în 2016 au probleme grave cu Justiţia. Unii dintre ei sunt condamnaţi definitiv, alţii doar trimişi în judecată, dar există şi foşti miniştrii parlamentari care vor beneficia în continuare de imunitatea parlamentară pentru a se adăposti de anchetele procurorilor. Per total, în noul Parlament vom avea mai puţini “penali” faţă de legislatura abia încheiată, însă asta se întâmplă doar pentru că partidele care au mizat pe politicienii cu cazier au obţinut scoruri prea mici pentru a-şi propulsa toţi candidaţii pătaţi în Legislativ. Un exemplu elocvent este cel al PRU, partid care şi-a lăsat toţi penalii (în frunte cu Sebastian Ghiţă) fără imunitate, după dezastrul de 3%.
Majoritatea penală
În schimb, ALDE şi PSD vor forma şi la capitolul penali majoritatea parlamentară. Dincolo de cazurile celebre ale unor lideri ca Liviu Dragnea, Victor Ponta sau Călin Popescu Tăriceanu, cele două partide adună împreună peste o sută de aleşi cu probleme de integritate. Printre greii PSD certaţi cu legea se regăsesc Ecaterina Andronescu (trimisă în judecată în dosarul Microsoft), edilii Olguţa Vasilescu şi Florin Cârciumaru, dar şi fostul ministru Titus Corlăţean (salvat de urmărirea penală în dosarul alegerilor din 2014). Alţi social-democraţi cu probleme sunt deputaţii Cătălin Rădulescu (condanat definitiv) şi Mircea Drăghici, dar şi senatorul Niculae Bădălău (anchetat pentru trafic de influenţă). Şi ALDE a trimis în Parlament politicieni cu dosare. De la deputaţii Eugen Durbacă, la Remus Borza (condamnat definitiv), până la fostul ministru Varujan Vosganian, salvat de senatori de urmărirea penală în dosarul “gaze ieftine” pentru Ioan Niculae, partidul lui Tăriceanu are 17 penali dintr-un total de 29 de senatori şi deputaţi. Scorul sub aşteptări obţinut de ALDE i-a lăsat însă fără imunitate pe mulţi dintre candidaţii penali de pe liste. Fostul primar al Piteştiului, Tudor Pendiuc, dar şi foştii miniştri Ion Ariton, Ovidiu Silaghi şi Daniel Chiţoiu au rămas fără scut în faţa Justiţiei. Alături de ei şi-au pierdut imunitatea nume ca Dian Popescu, Gigi Chiru sau Andrei Volosevici. În ciuda aparenţelor şi a spovedaniilor publice, liberalii nu s-au lepădat nici ei de penali. PNL a trimis în Parlament doi aleşi cu probleme în justiţie: deputatul Victor Paul Dobre şi senatorul Marius Nicoară. Ceilalţi doi penali de pe listele PNL, Verginel Gireadă şi Virgil Guran, au ratat accesul în Parlament. Nelipsiţi din Parlament după Revoluţie, maghiarii din UDMR se laudă şi ei cu cel puţin şapte parlamentari cu probleme de integritate, cel mai cunoscut fiind senatorul Tanczos Barna, urmărit penal pentru abuz în serviciu.
Niciunul dintre cei cinci penali de pe listele PMP nu a intrat în Parlament. A obţinut un mandat de senator fostul preşedinte Traian Băsescu, care se laudă că a scăpat de urmărirea penală în dosarele privind terenul de la Căşuneanu şi casa din Mihăileanu
172 dintre cei 465 de parlamentari au probleme de integritate