Tot mai mulţi politiceni cu probleme penale devin „condamnaţi la tăcere” în timpul controlului judiciar. Măsura preventivă impusă de procurori în timpul urmăririi penale le interzice aleşilor certaţi cu legea să mai vorbească despre propriile dosare şi îi obligă să rupă orice legătură cu martorii pe care i-ar putea influenţa. Astfel s-a ajuns la situaţia paradoxală în care cei anchetaţi nu mai pot discuta nici măcar cu soţia sau părinţii.
Victor Ponta şi deputatul Sebastian Ghiţă au fost puşi sub control judiciar pe o durată de 60 de zile în dosarul în care DNA Ploieşti îl acuză pe fostul premier că ar fi primit prin interpuşi 220.000 de euro din partea lui Ghiţă pentru a organiza vizita lui Tony Blair la Bucureşti în 2012. Pe timpul controlului judiciar, cei doi nu au voie să se apropie de alte persoane menţionate în ordonanţa DNA şi nici să comunice cu acestea, direct sau indirect, pe nicio cale. Măsura procurorilor le interzice practic vechilor prieteni Ghiţă şi Ponta să mai comunice unul cu altul timp de două luni, ceea ce ar putea avea efecte serioase în plan politic. Ascensiunea PRU din ultima vreme se leagă direct de numele celor doi, cuplul Ponta-Ghiţă fiind „eminenţa cenuşie” din spatele naţionaliştilor. Situaţia l-a făcut pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă să ceară Parlamentului o declaraţie comună prin care să spună că indiferent de numele lor, cetăţenii României au dreptul să vorbească. „O să încerc să îi conving că această problemă trebuie să ajungă în Parlamentul României şi chiar dacă nu cred că vom avea viteza necesară pentru a legiui această chestiune conform Constituţiei, astfel încât legea să nu mai poată fi încălcată, măcar să avem o declaraţie comună prin care să spunem că orice cetăţean din România, fie că e el Victor Ponta, fie că e Sebastian Ghiţă, fie că e oricine, are dreptul să vorbească, pentru că altfel vom ajunge să fim luaţi de pe stradă şi să nu avem voie să spunem nimănui nimic şi chestiunea asta ne va distruge”, a reacţionat Ghiţă.
Bogdan Olteanu, interzis cu soţia
Zilele trecute, o măsură asemănătoare a fost dispusă de magistraţi şi în cazul fostului viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu, acuzat că în anul 2008 ar fi luat un milion de euro mită de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-l numi pe Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. În cazul lui Olteanu, judecătorii de la Instanţa Supremă au decis că fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor nu mai are voie să ia legătura cu părinţii săi, Ecaterina şi Dănuţ Olteanu, şi nici cu fosta soţie, Cristina Andone, întrucât aceştia urmează să fie audiaţi ca martori în acelaşi dosar. Luna trecută, Olguţa Vasilescu s-a confruntat şi ea cu o cerere în acest sens. Procurorii DNA au cerut Tribunalului Bucureşti să o pună pe Olguţa sub control judiciar după ce edilul Craiovei a postat pe Facebook date din dosarul în care este trimisă în judecată pentru infracţiuni de corupţie. În timpul procesului, un procuror DNA le-a cerut judecătorilor să îi interzică primarului din Bănie să mai participe la emisiuni radio şi de televiziune, dar şi să se apropie de martorii şi denunţătorii din dosarul său. Judecătorii au respins totuşi solicitarea DNA.
CITAT:
Cred că orice cetăţean, conform articolului 30 din Constituţie, are dreptul să gândească liber şi să spună liber ceea ce gândeşte despre orice lucru, despre procurori, despre instituţii şi că nu trebuie să i se facă dosare, nu trebuie să fie încarcerat doar pentru că un om gândeşte liber şi vrea să spună liber ceea ce crede.
Sebastian Ghiţă, deputat
Ce spune Codul de Procedură Penală despre controlul judiciar
Potrivit noului Cod de Procedură Penală în cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege. Un exemplu în acest sens datează din luna martie 2016, când fostul primar al Bacăului, Romeo Stavarache, a fost arestat la domiciliu după ce a luat legătura, prin interpuşi, cu martori din dosarul în care este judecat pentru luare de mită.