Specialiștii în turism și publicitate care vor să gestioneze un buget național de promovare a României s-au gândit că pot lua și 10% din pensiile celor mai săraci români. Peste un milion de pensionari urmează să primească de la stat vouchere pentru a-și putea permite să cumpere pâine, dar sunt puși pe lista celor care ar trebui să cotizeze la îndestularea bugetului publicitarilor. Promovarea României ca destinație turistică ar trebui (teoretic) să aducă o creștere economică semnificativă, prin creșterea numărului de turiști străini, dar în ultimii 32 de ani, practica a demonstrat că incomingul (aducerea turiștilor străini în România) n-a depășit niciodată 3% din Produsul Intern Brut (PIB). În medie, aportul incomingului la PIB a fost în jur de 1%, iar pentru a crește e nevoie mai ales de investiții, ceea ce s-ar realiza în cel puțin 10 ani. Totuși, specialiștii organizați în APT consideră că ei sunt singurii în măsură să gestioneze fondurile de promovare, în calitate de specialiști, pe baza faptului că au avut sau au manageriat afaceri în domeniul turismului.
Surse propuse pentru cotizații
Dincolo de faptul că până acum s-a făcut promovarea României în baza unor licitații lansate, în conformitate cu actualul cadru legal, iar OMD-ul național ar primi direct finanțare, fără niciun fel de licitație, pe bugete de milioane de euro anual, sursele de finanțare propuse acum de APT întrec imaginația tuturor celor care au gestionat până în prezent aceste bugete, la Ministerele Turismului sau Dezvoltării. Noul set de amendamente trimis de asociație (APT nici măcar nu corespunde, din punctul de vedere al statutului, cu cerințele din Legea dialogului social, ca asociație patronală sau sindicală reprezentativă la nivel de ramură) include următoarele propuneri de modificare a Legii OMD-urilor: „Art. 10^4: (...) Suplimentarea veniturilor pentru OMD-urile regionale și cel național prin: Alocarea unui procent de 1% din TVA-ul colectat din activitățile turistice sau a unei cote din impozitul pe venit global; Cota din redevențele încasate de bugetul de stat din resurse naturale (20% din redevențe) precum: apă geotermală, ape minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, nămoluri terapeutice; Cotă de 10% din impozitul pe veniturile din pensii (impozitul pe veniturile din pensii a fost eliminat dintre sursele bugetelor locale în anul 2011); Amenzile aplicate unităților care activează în domeniului turismului; Impozitul pe profit datorat de companiile și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din domeniul turismului”.
Circa 4,5 milioane de persoane vulnerabile
Probabil s-a considerat că pensionarii din România sunt beneficiari ai biletelor de tratament cu reduceri substanțiale, iar cei care au venit cu propunerea impozitării pensiilor cred că românii au venituri la fel de mari ca elvețienii, deci nu ar fi o problemă să se ia 10% din toate pensiile, pentru îndestularea bugetului publicitarilor. România reală arată însă că sunt 5,058 de milioane de pensionari cu o pensie medie lunară de 1.679 de lei. Pentru că o mare parte din acești pensionari trăiesc la limita subzistenței, statul le va da vouchere în valoare de 250 de lei (tichete sociale pe suport electronic, din care vor putea fi achiziționate alimente și mese calde). Lăsând la o parte faptul că sistemul electronic plătit de stat pentru acordarea acestor ajutoare costă mai mult decât mâncarea românilor care mor de foame, din propunerea specialiștilor de la APT nu reiese că aceștia ar urma să fie scutiți din cotizația de 10% din pensiile lor pentru îndestularea bugetului publicitarilor care s-au autoproclamat ca fiind singurii în măsură să promoveze corect România, ca destinație turistică, după ce legea va fi votată în forma propusă tot de ei. Conform proiectului de ajutor din partea statului pentru persoanele vulnerabile, vor beneficia de voucherele pentru hrană 2,3 milioane pensionari – adică aproape jumătate din numărul total de pensionari din România, însă mai sunt 1,8 milioane cu pensii mai mici de 2.000 de lei pe lună care nu vor primi aceste ajutoare. Pe ei i-au găsit buni de plată cei care doresc să se creeze un OMD național pentru promovarea destinației turistice România. În ultimii ani s-a discutat despre reintroducerea impozitării pensiilor, dar niciun astfel de proiect legislativ nu a fost votat. Chiar și așa, nici măcar Ministerul Finanțelor nu s-a gândit, nici măcar în cele mai sumbre scenarii, să introducă impozitarea tuturor pensiilor, ci s-a propus o impozitare progresivă, care ar fi afectat doar pensiile foarte mari.
Cale liberă pentru eventuale abuzuri
Trecând peste impozitarea pensiilor, se pune întrebarea: cine sunt beneficiarii acestor propuneri de modificare legislativă? Legea OMD a fost creată pentru a veni în sprijinul celor care fac turism în România, astfel încât să-i ajute să se dezvolte și astfel să dezvolte turismul, pentru a aduce mai mulți bani la bugetul statului. Tocmai de aceea, legea a mizat pe structuri locale sau zonale care să gestioneze bugetele în parteneriat public-privat, în folosul destinației turistice respective. Faptul că se propune ca banii din amenzile care vor fi aplicate în domeniul HoReCa să fie transferați 100% către bugetele de promovare la nivel național arată că se deschide calea către eventuale abuzuri din partea autorităților, iar beneficiarii vor fi publicitarii, nicidecum cei care fac efectiv turism și care vor putea deveni victime, însă în detrimentul bugetului de stat și al economiei României. Astfel de abuzuri au fost reclamate constant, în ultimii ani. Dintre toți hotelierii care s-au confruntat cu abuzuri, doar Mohammad Murad a-ndrăznit, în anul 2014, să transmită un comunicat de presă prin care anunța că-i va da în judecată pe toți cei care au încercat să-i închidă hotelul de pe litoral, în mod abuziv (inclusiv presa care participa la acțiuni). În rest, patronii din HoReCa se plâng, „off the record”, de mulți ani, de abuzuri din partea DSP, ANPC, ITM și ANAF, dar cei mai mulți nu îndrăznesc să înfrunte autoritățile. Printr-o astfel de legiferare s-ar putea întâmpla oricând să existe o colaborare între beneficiarii fondurilor de promovare și inspectorii care ar putea comite abuzuri, pentru a crește bugetul amenzilor, iar banii nu s-ar mai duce la bugetul de stat, ci la grupul autoînființat, care va gestiona bugetul de promovare.
Propuneri de modificare a Legii OMD-urilor
Forma supusă aprobării în data de 10.05.2022, în urma discuțiilor grupului tehnic de lucru privind OMD din săptămâna 2-6 mai 2022:
Se propune eliminarea surselor de finanțare prevăzute până acum: „Art. 10^4
a) OMD de nivel local au obligația de a vira 20% din taxele colectate de la turiști pentru promovare turistică stabilite și plătite conform art. 484 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare către OMD județean din care fac parte. b) OMD de nivel județean au obligația de a vira 20% din bugetul aprobat către OMD regional din care fac parte.
c) OMD de nivel regional au obligația de a vira 20% din bugetul aprobat către OMD național”. În locul acestora, se propun următoarele surse de finanțare pentru OMD-uri:
- Încasarea unei contribuții pentru dezvoltarea turismului de la turiști, la nivel național, pentru fiecare noapte de cazare, în cuantum fix sau variabil în baza unei grile (care să facă distincția între diversele categorii de clasificare a structurilor de cazare și diferitele regiuni ale țării). O opțiune în acest sens ar putea fi colectarea echivalentului a un euro pentru noaptea de cazare, ceea ce ar crea un buget de aproximativ 20 milioane de euro pentru OMD-uri.
- Taxa de promovare specială care poate fi introdusă de autoritățile locale care doresc accelerarea procesului de dezvoltare turistică la nivelul unei destinații. Aceasta ar fi achitată de toți agenții economici de la nivelul destinației care beneficiază de rezultatele activității din turism.
- Contribuțiile voluntare ale autorităților publice care fac parte din OMD-uri pentru dezvoltarea unor produse și programe turistice
- Atragerea de finanțări locale, regionale, naționale și europene
- Suplimentarea veniturilor pentru OMD-urile regionale și cel național prin:
• Alocarea unui procent de 1% din TVA-ul colectat din activitățile turistice sau a unei cote din impozitul pe venit global
• Cota din redevențele încasate de bugetul de stat din resurse naturale (20% din redevențe) precum: apă geotermală, ape minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, nămoluri terapeutice
• Cotă de 10% din impozitul pe veniturile din pensii (impozitul pe veniturile din pensii a fost eliminat dintre sursele bugetelor locale în anul 2011)
• Amenzile aplicate unităților care activează în domeniului turismului
• Impozitul pe profit datorat de companiile și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din domeniul turismului
Referitor la împărțirea acestor surse de finanțare pentru asigurarea sustenabilității întregului sistem, propunerea noastră este următoarea:
- Sumele colectate de la turiști se constituie într-un buget național, care este distribuit proporțional, în funcție de numărul de nopți de cazare pe fiecare destinație în parte, pe următoarele paliere:
• 30% către OMD-urile locale
• 30% către OMD-urile județene
• 15% către OMD-urile regionale
• 25% către OMD-ul național
- Taxa de promovare turistică colectată de autoritățile publice de la antreprenorii din turism la nivelul unei destinații rămâne în procent de 100% la nivel local
- Contribuțiile de la bugetul de stat trebuie să asigure concurența bugetelor la nivel regional până la 500.000 de euro pentru fiecare OMD regional și 10 milioane de euro pentru OMD-ul național
Art 10^5
Sursele de finanțare ale OMD-urilor pot fi:
- taxele pentru promovare turistică stabilite și plătite conform art. 484 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare
- cotizații de membru
- alte sume virate de membrii acestora în scopul promovării și dezvoltării turismului
- subvenții și alocări de la bugetul de stat, conform legii
- finanțări externe atrase.