Una dintre cele mai frumoase şi bănoase meserii, cea de ghid de turism, aproape lipseşte din Delta Dunării, unde sunt mai puţin de zece ghizi autorizaţi, dintre care doar patru sunt activi permanent. Problema lipsei ghizilor de turism nu s-a putut rezolva nici măcar cu fonduri europene, pentru că legislaţia lor specială nu s-a potrivit cu regulamentele proiectelor finanţate de UE, din fonduri nerambursabile. Astăzi, Delta Dunării are în continuare o situaţie aparte şi are nevoie de soluţii imediate, pentru a nu compromite cel mai important domeniu de activitate din această destinaţie turistică.
Eduard Acsente, Daniel Petrescu, Iliuță Goian şi Ionuţ Călin sunt cei patru ghizi de turism originari din Delta Dunării, care încearcă să facă faţă tuturor cererilor pieţei, într-o zonă care are nevoi speciale. Deşi se cunoaşte problema lipsei ghizilor de turism în această destinaţie de top, nu doar a României, ci a întregii Europe, până acum nu s-au găsit soluţii care să armonizeze legile şi să ajute la formarea profesională a oamenilor Deltei. Practic, grupurile de turişti care ajung în Delta Dunării şi au nevoie de ghizi autorizaţi trebuie să se descurce fie cu unul dintre puţinii specialişti din Deltă, fie să combine un ghid naţional cu un localnic, pentru că în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării doar localnicii cunosc toate secretele zonei. Dar acestora le este foarte greu să devină ghizi autorizaţi, în condiţiile în care legea specială care reglementează acest domeniu de activitate impune şcolarizare pe o durată de nouă luni, în Bucureşti, Constanţa sau Tulcea. Mai mult, nici la Tulcea nu s-au mai organizat, în ultimii ani, cursuri pentru cei care doresc să devină ghizi, iar oamenii trebuie să meargă la Constanţa sau la Bucureşti, în condiţiile în care cei mai mulţi trebuie să poată să şi muncească în acest timp, pentru a se putea întreţine. “Eu am făcut şcoala la CEDES. Au organizat o clasă la Tulcea, acum câţiva ani, pentru că atunci au fost mai mulţi doritori. Ar trebui ca în Delta Dunării să existe o şcoală de ghizi. Asta am încercat să discutăm şi cu cei de la Consiliul Judeţean şi AMDTDD, pentru ghizi specializaţi pe Delta Dunării. Ghizii naţionali vin în Delta Dunării, însă trebuie să aibă cunoştinţe temeinice de biodiversitate, floră, faună, biologie, să aibă cunoştinţe de pescuit şi cunoştinţe privind siguranţa navigaţiei. O altă problemă este conştientizarea referitor la poluare. Împreună vrem să facem o strategie pentru a rezolva această problemă şi s-o punem în practică”, a declarat, pentru Jurnalul, Ionuţ Călin, unul dintre cei doi ghizi de turism activi permanent, din Delta Dunării.
Aberaţiile provocate de lipsa colaborării între instituţii
Negocieri între reprezentanţii judeţului Tulcea şi cei ai autorităţilor centrale, pentru găsirea unor soluţii, se duc de la începutul acestui an, de la înfiinţarea Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD). „Neavând un număr consistent de ghizi de turism şi în lipsa unei asociaţii din această zonă, Delta nici nu reprezintă o voce în Asociaţia Naţională a Ghizilor de Turism, deşi această destinaţie este foarte importantă. O altă problemă a celor din Deltă este lipsa studiilor necesare pentru a deveni ghizi de turism. Mulţi nu cunosc o limbă străină de circulaţie internaţională. În momentul în care aduci un ghid autorizat şi un translator, pe lângă un localnic, automat cresc şi preţurile”, a explicat, pentru Jurnalul, Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD. Nici cei care au gândit implementarea proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile de la UE nu au luat în considerare specificul local al Deltei Dunării, astfel încât orice încercare de a aplica pentru astfel de proiecte a eşuat din start, grupul-ţintă nefiind eligibil la finanţare. „Problema s-ar fi putut rezolva cu fonduri europene, dar ghidurile pentru proietele POCU s-au făcut astfel încât condiţionează inclusiv aceste cursuri de prezenţa în grupul-ţintă a unui procent de 20% persoane de etnie romă şi un alt procent obligatoriu de persoane cu dizabilităţi, care nu pot fi atrase în grupul-ţintă pentru ghizi de turism, iar astfel nu s-au putut face proiectele în Delta Duării, nici cu fonduri europene. Dacă s-ar rezolva măcar problema ghidurilor pentru call-urile de proiecte, astfel încât să nu mai condiţioneze prin procentele obligatorii din grupul-ţintă, am putea rezolva o mare parte a problemelor organizării acestor cursuri de formare profesională în Delta Dunării”, mai spune Cătălin Ţibuleac. Soluţiile trebuie să fie discutate acum cu Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Turismului, pentru a se elimina piedicile impuse prin legislaţia în vigoare. Până când se vor găsi soluţii speciale pentru rezolvarea problemelor speciale din Delta Dunării, ghizii vor lipsi în continuare, în mod paradoxal, din această zonă turistică.
Greu de format, cu eforturi şi costuri foarte mari
Deşi este unul dintre cei mai apreciaţi povestitori şi „entertaineri” din Delta Dunării, o adevărată vedetă locală, Eduard Acsente a terminat abia anul acesta primul curs de nouă luni, care-i dă dreptul să profeseze ca ghid local, iar acum încă face cursul pentru a deveni ghid naţional. „Am terminat cursurile de ghid local anul acesta, în luna iunie, am dat examenul şi am obţinut dreptul de a profesa, iar de o săptămână am început cursurile de ghid naţional, la CEDES, în Bucureşti. Este dificil să mă deplasez până la Bucureşti, dar acolo am găsit. Un curs de ghid local şi agent de turism costă în jur de 1.000-1.200 de lei, iar un curs de ghid naţional costă în jur de 100 de euro. La aceste costuri se adaugă şi cele pentru transport, cazare, masă şi alte cheltuieli necesare pe toată durata cursurilor. Eu sunt un norocos şi am câştigat un voucher pentru curs gratuit de ghid naţional, la CEDES, ceea ce înseamnă un real ajutor pentru mine”, spune Edi Acsente. Edi este localnic, din Sfântu Gheorghe, şi cunoaşte mai multe legende ale Deltei decât toţi cercetătorii la un loc, iar Ionuţ Călin, de la Crişan, este specializat şi în ornitologie, fiind pasionat de biodiversitate şi de problemele mediului înconjurător. Cei doi ghizi de turism din Delta Dunării i-ar putea forma şi pe alţi localnici, dar şi în privinţa dreptului de a preda cursuri de formare profesională sunt fixate deja foarte multe restricţii, începând cu necesitatea de a face un alt curs, pentru a obţine certificatul de formator.
Din cauza neconcordanţelor dintre legi, niciun ghid format prin cursurile din ultimii ani, în cadrul proiectelor finanţate de la UE, nu poate profesa, pentru că nu îndeplineşte toate condiţiile impuse de legea speicală a ghizilor de turism, deci, chiar dacă s-a format profesional, nu primeşte autorizaţie şi drept de practicare a profesiei.
În partea continentală a judeţului Tulcea, directorul Parcului Naţional Munţii Măcinului, Viorel Roşca, a rezolvat problema ghizilor de turism şi a reuşit să formeze o echipă foarte bună de sspecialişti, dar ei sunt rangeri şi sunt solicitaţi permanent pentru grupurile de turişti care vor să viziteze rezervaţia, deci nu pot activa şi în Delta Dunării.
Cătălin Ţibuleac, preşedinte AMDTDD