Potrivit rezultatelor sondajului, 51% dintre persoanele cu educaţie primară ar alege să voteze cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. 18% dintre acestea ar opta pentru PSD, 9% pentru PNL, 5% pentru UDMR, 4% pentru USR, 3% pentru POT, 3% pentru SOS România şi 3% pentru alt partid. Nu au fost exprimate preferinţe de vot pentru partidul SENS sau pentru un candidat independent.
Întrebaţi cu ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% dintre românii cu educaţie medie declară că ar alege AUR, 21% PSD, 14% PNL, 9% USR, 4% UDMR, 4% POT 4% SENS şi 2% SOS România. 1% aleg alt partid şi 1% un candidat independent.
Din sondaj mai reiese că 31% dintre votanţii cu educaţie superioară îşi exprimă preferinţa pentru USR. 24% dintre aceştia ar vota pentru PNL, 15% pentru AUR, 12% pentru PSD, 6% pentru SENS, 6% pentru UDMR şi 2% pentru POT. 1% susţin un candidat independent, 1% un alt partid şi 1% SOS România.
"Barometrul Informat.ro - INSCOP relevă faptul că educaţia este un predictor important al orientării politice a românilor în general şi al modului de raportare la discursul radical, populist în mod particular. Distribuţia intenţiei de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educaţie primară (maxim 8 clase) şi cele cu educaţie superioară în ceea ce priveşte susţinerea partidelor. AUR conduce autoritar în clasamentul intenţiei de vot a persoanelor cu educaţie primară. În contrast, persoanele cu studii superioare favorizează formaţiuni precum USR şi PNL. Analiza votului pe criterii de educaţie dezvăluie culturi politice distincte care se suprapun peste alte tipuri de polarizări. Fractura nu este doar politică, ci şi axiologică, relevând diferenţe în raportarea la autoritate, la instituţii şi la ideea de progres social. Practic, educaţia funcţionează ca un filtru de socializare democratică, producând electorat cu aşteptări şi comportamente civice fundamental diferite", a afirmat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 25 octombrie - 2 noiembrie. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 3.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 1.8%, la un grad de încredere de 95%.
AGERPRES