Cele mai falsificate produse care ajung în România sunt textilele, cosmeticele, medicamentele și accesoriile pentru smartphone. În plus, dezvoltarea comerțului online crează astăzi terenul facil pentru contrabandiștii care își cresc vânzările pe internet. Aceștia se folosesc de mărci consacrate și atrag cumpărătorii prin prețuri mai mici decât ale produselor originale. Articolele contrafăcute și traficate subminează însă economia națională și bugetul de stat.
Contrabanda și produsele contrafăcute aduc pagube anuale estimate de 1,64 miliarde de euro în 13 sectoare de activitate, ceea ce reprezintă 22,5% din vânzările directe, și duce la pierderea a 25.294 de locuri de muncă, potrivit raportului Biroului UE pentru Proprietate Intelectuală - EUIPO, din 2018. Medicamentele contrafăcute produc pierderi de 976 milioane de euro, textilele de 161 milioane de euro, accesoriile pentru telefoane mobile de 128 milioane de euro, cosmeticele de 94 milioane de euro, vinul și alcoolul de 75 milioane de euro. În plus, comercianții ilegali nu plătesc taxele, impozitele, accizele, ori contribuțiile sociale la bugetul de stat.
„Produsele sunt și de contrabandă, dar și contrafăcute, fiindcă cele două se îmbină. Mult timp contrabanda și contrafacerea au fost privite ca infracțiuni minore, însă calculele arată că prejudiciile pe care le aduc bugetului de stat și companiilor sunt foarte mari” - Daniel Mărăcineanu, director general Asociaţia pentru combaterea traficului ilicit ACTIV
Comerțul cu falsuri, în creștere
Circa 10% din produsele falsificate depistate pe teritoriul UE sunt reținute de autoritățile române, fapt ce ne situează pe locul trei în Uniune la comerțul cu articole contrafăcute. Potrivit Direcției Generale a Vămilor, de la începutul acestui an au fost confiscate mărfuri contrafăcute, respectiv textile, încălţăminte, cosmetice și alte produse, în valoare de circa 1.281.260 de euro, aproape un million de țigări și un container cu fungicide în valoare de 52.000 de euro.
Contrabanda cu articole contrafăcute după mărci internaționale protejate a crescut de două ori în 2018, față de anul precedent, fiind reținute de Poliția de Frontieră 392.020 de produse electrice, electronice, jucării, accesorii IT; 144.427 articole de îmbrăcăminte; 121.166 perechi de încălțăminte; 30.019 cosmetice și parfumuri.
„Produsele provenite din contrabandă se vând îndeosebi în locuri aglomerate, în piețe, mici magazine, prin vânzători ambulanți, unii traficanți își transformă chiar propriile apartamente în puncte de desfacere”, menţionează Daniel Mărăcineanu.
23,4 milioane de lei sunt estimate că s-ar fi câștigat numai din vânzarea celor 174.446 de produse de îmbrăcăminte și cosmetice confiscate anul trecut în România
Contrabanda, pe val
Anul trecut, Poliția de Frontieră a constatat 1.131 infracțiuni de contrabandă și fraudă vamală, săvârșite de 400 de persoane, cu o valoare a bunurilor confiscate de 152,5 milioane de lei. În 2018 au fost descoperite 4,7 milioane de pachete de țigări, în sumă de 41,5 milioane de lei, 183,3 kg de tutun și 1,22 tone tutun pentru narghilea, traficate de 18 grupuri organizate în care au fost implicate 160 de persoane. Au mai fost confiscate 11.690 litri de alcool, 16,6 kg de bijuterii din aur și argint și 461 monede de patrimoniu. „Circa 80% din țigări sunt de contrabandă, însă există și așa-numitele cheaps whites, țigări neasumate de producător. Întrucât comerțul online a crescut anul trecut cu 37%, produsele contrafăcute se vând tot mai mult și pe internet”, ne-a explicat Daniel Mărăcineanu.
Cele mai comercializate produse de contrabandă sunt țigările – 63%, băuturile alcoolice – 32%, confecțiile și încălţămintea – 31%, alimentele și produsele de curățenie, câte 14%.
Tinerii preferă fake-urile
„Cei mai tentați să cumpere astfel de produse sunt tinerii între 18-35 de ani, ceea ce este foarte grav întrucât este vârsta la care își formează comportamentele de consumatori. Fetele vor îndeosebi parfumuri şi produse de machiaj iar băieţii tricouri şi pantofi sport, pe care le achiziţionează de pe internet. Principalele cauze sunt prețul mai mic față de produsul original, nivelul scăzut de trai, gradul redus de informare și educare pentru că nu realizează riscul la care se expun prin achiziționarea acestor produse. Cumpărarea articolelor contrafăcute aduce prejudicii statului și lor, implicit”, a mai spus directorul general ACTIV.