Demersul juridic nu are nicio șansă de reușită, iar plângerea va fi, cel mai probabil, clasată. Precedentul îl reprezintă încercarea DNA, pe vremea Laurei Codruța Kovesi, de a ancheta membrii Guvernului pentru adoptarea celebrei OUG 13/2017. Acest lucru a făcut obiectul unui dosar la CCR, care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterile statului. Parchetele nu pot ancheta oportunitatea legiferării, adică a adoptării unei legi sau a unei ordonanțe de urgență. Acțiunea DNA de la acel moment a stat și la baza cererii de revocare, formulată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, a Laurei Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA.
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a formulat plângere penală împotriva lui Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu privind responsabilitatea ministerială. Plângerea vizează adoptarea, cu rea-credință, a proiectului de Ordonanță de urgență a Guvernului privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în condițiile în care prim-ministrul a avut cunoștință că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a elaborat proiectul fără competență legală și constituțională, se arată în acest document.
Sindicaliștii cer procurorilor efectuarea de cercetări, administrarea tuturor probelor necesare și tragerea la răspundere penală a tuturor autorilor, complicilor și instigatorilor, pentru faptele săvârșite în exercitarea funcției publice. Mai mult, ei anunță că se vor constitui parte civilă în procesul penal și că vor cere despăgubiri morale și materiale pentru prejudiciul suferit prin îngrădirea drepturilor legitime.
Guvernul nu poate fi cenzurat de parchete
În 2017, după ce Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 13, Direcția Națională Anticorupție, la conducerea căreia se afla Laura Codruța Kovesi, a deschis un dosar de urmărire penală pentru a ancheta membrii Executivului cu privire la adoptarea acestui act normativ. Din acest motiv, Parlamentul a sesizat Curtea Constituțională cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public, generat de anchetarea de către DNA a membrilor Executivului pentru actele normative adoptate.
Curtea a dat dreptate Parlamentului și a confirmat existența acestui conflict juridic de natură constituțională, generat de acțiunea Parchetului de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului. CCR a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit articolului 115 alineat 5 din Constituție.
Se încalcă separația puterilor în stat
Conform deciziei CCR de la acel moment, „în virtutea imunităţii care însoţeşte actul decizional de legiferare, care este aplicabilă mutatis mutandis şi membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acţiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul înseamnă a lasă, indirect, posibilitatea intruziunii în procesul legislativ al unei alte puteri, cu consecinţa directă a încălcării separaţiei puterilor în stat. Lipsa răspunderii juridice pentru activitatea de legiferare este o garanţie a exercitării mandatului faţă de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcţia de parlamentar sau de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independenţa, libertatea şi siguranţa în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor ce îi revin potrivit Constituţiei şi legilor”.
Instanța de contencios constituțional a stabilit că „o astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat, deoarece Ministerul Public nu doar că îşi depăşeşte atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar îşi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau Curţii Constituţionale. Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj instituţional din perspectiva dispoziţiilor constituţionale ce consacră separaţia şi echilibrul puterilor în stat. Astfel, în condiţiile în care începerea urmăririi penale presupune activităţi de cercetare şi anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul şi-a îndeplinit atribuţiile de legiuitor delegat, acţiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depăşeşte competenţa stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării. (…)Prin conduita sa, Ministerul Public –Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Direcţia Naţională Anticorupţie a acţionat ultra vires, şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare a unui act normativ”.
Pentru un astfel de dosar, „Zeița Anticorupție” a rămas fără șefia DNA
Această anchetă exercitată de DNA a constituit, de altfel, și unul dintre motivele pentru care, în 2018, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al parchetului anticorupție. „Laura Codruța Kovesi personal a supravegheat și s-a implicat în realizarea anchetei asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul constatării conflictului juridic de natură constituțională”, se arată în referatul cu propunerea revocării, ministrul Justiției a constatat comportamentul contrar statutului procurorului într-un stat de drept.
DNA a mers cu ancheta aceasta până la capăt, la acel moment, dar nu a descoperit nimic. Anchetatorii lui Kovesi s-au văzut nevoiți să claseze partea de dosar privind săvârșirea vreunei infracțiuni de abuz în serviciu. „Actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte corupție sau asimilată corupției”, transmitea, în 2017, DNA.
Cu toate acestea, restul dosarului a fost disjuns și transmis Parchetului General, în vederea continuării cercetărilor pentru favorizarea făptuitorului, prezentare cu rea-credință de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului sau sustragerea ori distrugerea de înscrisuri și fals intelectual.