Există însă o anumită categorie de persoane de care criza economică nu se atinge: „protejații”. Fără vreo pregătire de specialitate, dar cu legături la vârful politicii, ei sunt unși în posturi-cheie și, în paralel, ajung în funcții importante, în consilii de administrație ale unor companii de stat. Iar de acolo se fac afaceri cu firme conduse de rude. Bilanțul unui „protejat” la terminarea mandatelor înseamnă pierderi de zeci de milioane de lei.
„Despre mine: am capacitatea de adaptare la situații noi; rapiditatea obținerii de noi informații; responsabilitate, respect de sine și încredere în sine, adaptabilitate; capacitate de concentrare orientată spre rezultate imediate și mediate ale sarcinilor de lucru; abilități de orientare analitică și sintetică, globală, dar și către situații concrete”. Fraza face parte din descrierea inserată în C.V.-ul lui Mihail Silviu Pocora, demnitar într-o serie de ministere. Pare că a prins la conducătorii țării, având în vedere șirul de numiri în funcții de înaltă demnitate publică, precum și în consilii de administrare ale unor societăți de stat cu stipendii mari. Ultima numire a fost făcută direct de premierul Ilie Bolojan, care l-a uns pe „protejat” în funcția de secretar general al Ministerului Energiei, la data de 14 februarie.
Mihail Silviu Pocora și-a început viața publică în 2013, atunci când a apărut prima dată în atenția presei: pe atunci avea funcția de inspector la Primăria Poarta Albă și o declarație de avere încărcată. La un an distanță, în 2014, declarația sa de avere s-a albit, iar inspectorul de primărie figura ca proaspăt angajat la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Ascensiunea lui Pocora la ONJN a fost fulminantă: într-un an de la angajare a devenit șef teritorial al instituției și, apoi, aproape imediat, director general adjunct al instituției. Perioada coincide cu un moment important stipulat de demnitar în declarația sa de avere: în 2021, Mihail Pocora contractează un împrumut de 140.000 de dolari de la… Dragoș Sprînceană.
Dragoș Sprânceană nu este nimeni altul decât controversatul „emisar special pentru SUA” al lui Marcel Ciolacu. Fostul premier și președinte al PSD susținea, anul trecut, că în relația cu Statele Unite se încearcă o nouă abordare: pentru a prezenta administrației Trump situația din România s-a apelat la români din diaspora implicați în politica americană, în zona Partidului Republican. Iar unul dintre acești oameni de afaceri era identificat chiar creditorul „protejatului” Pocora.
Dezastru la „Noroc”
La începutul lui 2022, Mihail Pocora devine înalt demnitar public: ocupă funcția de vicepreședinte - cu rang de secretar de stat - al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Funcție pe care o ocupă timp de doi ani. Postul de la ONJN e părăsit de „protejat” cam în același timp în care Curtea de Conturi își finaliza auditul la această instituție. Rezultatul: un dezastru!
În raport se arată: „Din analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra Declarațiilor lunare din perioada 2019-2023, depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanță la ONJN, s-a constatat faptul că reprezentanții Oficiului, cu atribuții în monitorizarea nivelului taxelor de autorizare, nu au asigurat o minimă verificare a declarațiilor formulate de organizatorii de jocuri.
Astfel, din aplicarea procentului legal al taxei de autorizare asupra veniturilor declarate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță și compararea rezultatului obținut cu taxele de autorizare declarate lunar, Curtea de Conturi a constatat diferențe de taxă de autorizare care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului (venituri suplimentare) în sumă totală de 78.863.222 lei (66.266.989 lei aferentă anul 2022 și de 12.596.233 lei aferentă anului 2023), la care se adaugă accesorii calculate până la data de 20 decembrie 2024 în sumă totală de 37.182.427 lei (dobânzi de întârziere în sumă de 7.436.485 lei și penalitate de nedeclarare în sumă totală de 29.745.942 lei) în baza prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare”.
Șef la „Cercetare”, administrator la Radiocomunicații
Conform declarațiilor sale de avere, Mihail Pocora apare în 2024 - după „aventura” la „Jocurile de Noroc” - pe un nou post de conducere: șef serviciu la Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării. Documentul de justificare al averii rămâne cumva neschimbat: un teren intravilan de 640 de metri pătrați în localitatea Valu lui Traian, un apartament în Constanța, bijuterii și împrumutul luat de la Sprînceană. Este raportat și salariul încasat în 2023: 102.393 de lei. Singura diferență este că nu mai apare niciun câștig declarat - ca în cazul documentelor anterioare, depuse la Agenția Națională de Integritate, prin care Pocora susținea că a câștigat 20.000 de lei din activități agricole pe terenul de la… Valu lui Traian!
La Ministerul Cercetării, lui Mihai Pocora îi sunt suficiente șase luni ca să promoveze: în aprilie apare ca șef serviciu, în octombrie e deja director general.
Iar următoarea funcție e tot un salt: în 2025, Mihail Pocora își completează declarația de avere de pe funcția de secretar general al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Conform acestui document, situația financiară a „protejatului” e schimbată. În primul rând, nu mai are terenul de 640 de metri pătrați, intravilan, la Valu lui Traian. Automat, nu mai sunt menționate nici activitățile agricole. Apare o vânzare de teren intravilan valoarea fiind de… 60.000 de euro!
Dar mai sunt și alte plusuri la salarizare. Astfel, Mihail Pocora declară, în 2025, salariul anual anterior de la ONJN, de 29.446 de lei, salariul de la „Cercetare”, de 99.803 lei și o indemnizație de 40.944 de lei ca... membru al Consiliului de Administrație la Societatea Națională de Radiocomunicații!
Posturi în alte consilii ale unor instituții de stat cu bani
Anul 2025 a fost pentru „protejatul” Pocora un an cu spor în consilii de administrație. Pe lângă locul din Radiocomunicații, demnitarul mai trece printr-o serie consilii ce administrează mari și bănoase instituții ale statului. Primul post de membru CA aduce și prima controversă. Într-o situație a indemnizațiilor lunare nominale, publicată de AMEPIP, în luna august 2025, numele Pocora Mihail Silviu apare încasând bani de la S.N. Radiocomunicații. Autoritatea publică tutelară a companiei este Ministerul Economiei Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, unde Pocora abia ce ocupase postul de secretar general. Interesant, același nume Pocora Mihail Silviu mai apare în documentul AMEPIP și ca membru CA la Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice cu autoritate tutelară - Ministerul Economiei. Calitatea de membru al Consiliului de Administrație al uzinei de stat nu apare în niciun document justficativ al averii demnitarului. Bineînțeles, și nici sumele încasate. În situația celor de la AMEPIP se arată că valoarea indemnizației fixe brute lunare este de 19.262 de lei!
Mihail Pocora mai este întâlnit și la o altă entitate bănoasă a statului: SAPE - Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie. Numele lui Pocora face obiectul numirii în calitate chiar de președinte al Consiliului de Supraveghere, mandatul fiind din noiembrie 2025 până în aprilie 2026. Salariile membrilor Consiliului de Supraveghere al SAPE sunt confidențiale. Anul trecut însă, presa demonstra că o simplă indemnizație lunară, aici, sare de 13.000 de lei.
Controversa de la Rompetrol
În februarie 2026, Mihail Pocora este ales într-un alt consiliu: cel al Rompetrol Rafinare, entitate aflată sub autoritatea Ministerului Energiei. Chiar ministrul PSD Bogdan Ivan a fost cel ce l-a propus pe „protejat”. De altfel, Ivan a fost ministrul cu portofoliul la Cercetare, apoi, prin comasare, la Economie. În prezent, Ivan este ministrul Energiei, iar Mihail Pocora, prin numire directă a premierului Bolojan, a fost uns ca secretar general la Ministerul… Economiei! Interesant, „protejatul” a fost numit în C.A. Rompetrol Rafinare - entitate a Ministerului Economiei, cu remunerație lunară brută de aproximativ 17.094 de lei - pe 2 februarie, iar postul de secretar general al ministerului a venit două săptămâni mai târziu.
Ce e și mai interesant? Potrivit presei, Mihail Pocora are un frate - Valentin -, despre care s-a scris că deține firma Interport Gaz SRL: „Interport Gaz SRL este condusă de Valentin Pocora, un infractor condamnat pentru evaziune fiscală și contrabandă. El aduce gazul rusesc, schimbă actele și are susținerea șefului Portului Constanța, Florin Vizan, pus ilegal în funcție de Sorin Grindeanu, Bogdan Mîndrescu și Marcel Ciolacu”, este un pasaj dintr-o anchetă publicată în 2023 de „Anchetatorii.ro”.
Pe site-ul societății Interport Gaz Romnia se arată că este din Constanța, iar administrator este Valentin Pocora. Pe același site sunt publicați și clienții societății. Printre ei, la vedere - Rompetrol.
Averea și împrumutul de la „emisarul” Sprînceană
Despre șirul de promovări și la ministere importante ale României, Mihail Pocora spune: „La ONJN am ocupat funcția de subsecretar de stat. Între 2022 și 2024. Vizavi de auditul Curții de Conturi nu am fost în niciun fel implicat. Este un raport, am fost informat de el, nu am niciun fel de obiecții de făcut”. Despre trecerea de la „Jocurile de Noroc” la „Cercetare”, Pocora spune că a fost obiectul unui transfer. Promovarea de apoi ca director general are o explicație amuzantă: „Am fost director general adjunct. Și din funcția asta am exercitat funcția de director general. Ce scrie în C.V. așa se explică. Există posibilitatea de promovare de la șef serviciu la director, respectând legea în vigoare de la momentul respectiv”. Comasarea dintre Ministerele Cercetării și Economiei i-a dat prilejul lui Mihail Pocora să ocupe poziția de director general în instituția nou creată „și… atunci am fost promovat temporat la funcția de secretar general”.
Despre posturile primite în consiliile de administrație, demnitarul spune: „La Radiocomunicații nu am fost numit în același timp în care am fost promovat la Ministerul Economiei, eram deja. La Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice am fost în iulie-august 2025, după ce încheiasem la Radiocomunicații. În prezent nu mai fac parte din cele două consilii. Dar la SAPE sunt. Am fost numit provizoriu pentru un mandat de cinci luni. La propunerea Ministerului Energiei”.
Despre numirea în C.A. Rompetrol Rafinare explicația e simplă - „da, am fost propus în consiliu. Nu are legătură, sunt secretar general al Ministerului Energiei din august 2025(!). Am fost pe o perioadă de 6 luni. În 14 februarie, premierul a dat decizie pentru încă șase luni”.
Despre afacerile pe care fratele său le are cu Rompetrol, Mihail Pocora spune: „Sunt afacerile fratelui meu. Nu mă privesc pe mine. Nu știu dacă are afaceri cu Rompetrol, nu am aceste date”.
Neclaritățile din declarațiile de avere sunt explicate astfel de Mihail Pocora: „activitățile agricole? E vorba de o asociație de care se ocupă tatăl meu care e agronom de specialitate, nu are legătură cu terenul pe care l-am deținut. Cu împrumutul? E un împrumut de la o cunoștință...”.
În fine, vizavi de relația cu ministrul Bogdan Ivan - deseori prezentată de prietenie și protecție - demnitarul Pocora spune franc: „Colaborăm profesional. Trebuie să fie o încredere reciprocă. Dar nu facem concediile împreună”.


