Guvernul Orban plănuiește să tragă de timp până în luna decembrie, pentru a nu aplica legea în cazul majorării pensiilor cu 40 la sută, începând de la 1 septembrie, așa cum prevede legislația adoptată de Parlament și promulgată de președintele României, în ciuda faptului că, prin legea de adoptare a Ordonanței de Urgență privind rectificarea bugetară, Legislativul a adoptat amendamente care repun situația pensiilor în cadrul legal. Nu conform reglementării Executivului, care a instituit o majorare doar cu 14 la sută. În aceeași manieră, Guvernul va încerca să tergiverseze punerea în aplicare a legii privitoare la dublarea alocațiilor de stat pentru copii, începând de la 1 ianuarie 2020, în ciuda faptului că există nu una, ci două decizii definitive și obligatorii ale Curții Constituționale care nu permit Executivului să ocolească această măsură. O a treia tergiversare avută în vedere de Guvernul liberal este aceea a amânării plății sporului de 2.000 de lei lunar pentru cadrele didactice și de 1.500 de lei pentru cadrele nedidactice, aferentă perioadei stărilor de urgență și stărilor de alertă. Totul depinde de calendarul electoral, Palatul Victoria mizând pe răsturnarea raportului de forțe, după alegerile legislative care vor avea loc pe data de 6 decembrie, când, o posibilă nouă majoritate agreată de PNL să poată modifica legislația, în vederea anulării acestor majorări.
Trei probleme majore zdruncină Guvernul liberal, în pragul alegerilor parlamentare. Alocațiile pentru copii, al căror cuantum a fost dublat, la finalul anului trecut, prin lege, de către Parlamentul României, trebuie majorate obligatoriu. Aceasta este ultima decizie de joi a Curții Constituționale, care a respins obiecția de neconstituționalitate invocată de Executiv. Judecătorii au decis că legea în cauză este constituțională. Iar Guvernul este obligat să o pună în aplicare. Reamintim că această lege ar fi trebuit să intre în vigoare chiar la începutul acestui an, însă Guvernul Orban a emis, în luna ianuarie, o Ordonanță de Urgență prin care a prorogat termenul aplicării ei pentru data de 1 august. În luna iunie, Parlamentul României a emis o lege de respingere a acestei ordonanțe de prorogare, lege care a fost atacată de Executiv la Curtea Constituțională. Judecătorii au dat, la acel moment, o primă lovitură năprasnică Guvernului Orban. „Această cheltuială bugetară (alocațiile pentru copii – n.red.) are stabilită sursa de finanțare, și anume contul din care se plătesc alocațiile pentru copii. (…) De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a mai fost chemată să se pronunțe asupra unei soluții legislative similare și a apreciat că indicarea bugetului de stat drept sursă de finanțare îndeplinește exigențele Constituției”, se arată în decizia Curții Constituționale.
Rectificarea trebuia să prevadă dublarea alocațiilor
Judecătorii susțin, în schimb, că aprecierea făcută de Guvern cu privire la caracterul insuficient sau suficient al resurselor reprezintă „o problemă exclusiv de oportunitate politică”. „Dacă Guvernul nu are resurse financiare suficiente, poate să propună modificările necesare pentru asigurarea lor, în virtutea dreptului său la inițiativă legislativă”, se arată în document.
Curtea Constituțională subliniază că „bugetul de stat este un plan financiar al statului, iar el nu poate prevedea cu o exactitate absolută evoluțiile economice în cursul unui an bugetar, ci doar trasează marile direcții ale acțiunii statului din perspectiva bugetară”. „Eventualele dezechilibre apărute pe parcursul anului bugetar se pot corecta prin acte normative de forță a legii. Fie din surse alocate în buget, fie prin suplimentarea alocațiilor bugetare din fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, fie prin rectificare bugetară”, mai susține Curtea. Magistrații constituționali atrag atenția Guvernului Orban că faptul că o normă legislativă care implică cheltuieli bugetare nu a fost luată în calcul la adoptarea bugetului „nu scutește Guvernul de obligația de a o pune în executare. Mai mult, adoptarea Legii Bugetului nu echivalează cu lipsa competențelor Parlamentului ca, pe anul în curs, să adopte o lege care are implicații bugetare”.
Executivul a modificat legea organică prin OUG
A doua problemă cu care se confruntă Guvernul este majorarea punctului de pensie cu 40 la sută. Pe care ar fi trebuit să o opereze încă din data de 1 septembrie. Parlamentul a emis o lege în acest sens, act normativ promulgat de președintele României. În toamna anului trecut, când actuala putere demara planul de dărâmare a Guvernului PSD, fostul premier Viorica Dăncilă a cerut tuturor partidelor parlamentare să încheie un acord prin care să-și ia angajamentul că vor respecta legislația cu privire la măsurile de majorare a unor indemnizații, printre care și pensiile. După moțiunea de cenzură din octombrie 2019 și cu ocazia audierilor din Parlament pentru instaurarea primului Guvern Orban, nici ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, nici cel al Muncii, Violeta Alexandru, nu au dorit să răspundă tranșant la întrebarea directă dacă pensiile vor fi majorate cu 40%. Ambii s-au rezumat doar la a afirma că va fi respectată legea.
Interesant este că, în proiectul de buget pe anul 2020, pe care Guvernul Orban l-a trecut prin asumarea răspunderii (caz unic în istoria României, după 1989), fondurile necesare operării acestei majorări au fost prinse. Însă, prin ordonanță de urgență, Guvernul Orban a decis să facă o rectificare bugetară, prin care pensiile să fie mărite nu cu 40%, așa cum spune legea, ci cu doar 14 procente.
Parlamentul, prin Legea de aprobare a acestei OUG, a amendat prevederea și a decis că majorarea trebuie să se facă exact cum scria în legea de bază, aflată în vigoare.
În jurisprudența sa, CCR arată că acest lucru înseamnă afectarea dreptului la pensie
Specialiștii în drept constituțional afirmă că, prin această rectificare bugetară, de fapt, Executivul a operat la modificarea unei legi organice, prin adăugare la textul ei, prin Ordonanță de Urgență, fapt nepermis de Constituție. Pe de altă parte, mărirea cu doar 14 procente a pensiilor reprezintă, în plan real, o tăiere a acestor indemnizații cu 26 de procente.
Există două Decizii ale Curții Constituționale – 872 și 874 din 2010 –, prin care judecătorii au stabilit că pensiile nu pot fi diminuate. Este vorba de un act normativ adoptat de Guvernul Boc, la acel moment, care dorea diminuarea cu 15 la sută a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată. Curtea a arătat, atunci, că „cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității. Astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie”.
Artificiile juridice pentru ca legislația să nu se aplice până în decembrie
În ciuda acestor evidențe, Guvernul Orban a declarat că va ataca la Curtea Constituțională legea prin care a fost adoptată, cu amendamente, OUG privind rectificarea bugetară, în sensul nemajorării pensiilor cu 40 la sută, ci doar cu 14 procente. Ceea ce înseamnă că, în acest fel, planul Executivului este de a trage de timp. Cel mai devreme, Curtea se poate pronunța cu privire la o astfel de sesizare în 30 de zile de la depunerea ei. Lucru care poate însemna începutul lunii noiembrie. Este aproape evidentă decizia Curții, în sensul respingerii sesizării, având în vedere jurisprudența citată mai sus, dar și corelarea acestei situații cu ce s-a decis, deja, la nivel constituțional, în cazul alocațiilor pentru copii.
O decizie a CCR cu privire la obligația Guvernului de a majora pensiile cu 40 la sută devine definitivă după redactarea motivării și publicarea ei în Monitorul Oficial. Abia atunci, legea de adoptare a rectificării bugetare, prin care s-a decis revenirea la cadrul legal, va putea fi trimisă, spre promulgare, la președintele României. Aici, există alte două pârghii prin care se poate tergiversa aplicarea legii. Prima, prin care președintele, pe alte considerente decât cele ale Guvernului, să sesizeze din nou Curtea Constituțională, cu tot procesul aferent, iar a doua, prin care șeful statului poate trimite legea înapoi în Parlament, pentru reexaminare. Procesul va dura cel puțin încă 30 de zile, ceea ce înseamnă începutul lunii decembrie. Când Parlamentul actual își va încheia legislatura, ca urmare a alegerilor din data de 6 decembrie.
Același parcurs ar urma să-l aibă și legea privind dublarea alocațiilor pentru copii. PNL speră ca, după scrutinul legislativ, să obțină o majoritate confortabilă în noul Parlament care să opereze, de data aceasta constituțional, modificările legislative aferente acestor indemnizații, prin adoptarea unor legi de anulare a creșterilor făcute de actualul Parlament. Fără ca, până atunci, această intenție să pericliteze scorul electoral. Următoarele alegeri legislative vor avea loc în toamna anului 2024.
Sporul special pentru profesori va avea aceeași soartă
A treia chestiune „fierbinte” o reprezintă actul normativ prin care Parlamentul a decis acordarea unui spor de 2.000 de lei lunar pentru personal din învățământ, respectiv cadre didactice, și de 1.500 de lei lunar pentru personalul nedidactic, ca un bonus pentru perioada pandemiei. Mai exact, pentru cele două luni în care a fost instituită starea de urgență și pentru perioada în care a fost instituită starea de alertă, pe modelul sporurilor alocate personalului medical aflat în prima linie în lupta pentru combaterea epidemiei de COVID-19.
Și această chestiune va ajunge, cel mai probabil, la Curtea Constituțională, după care la președinte, din nou la Curtea Constituțională, din nou la președinte, din nou în Parlament, procesul depășind, ca și în cazurile de mai sus, mandatul actualului Parlament.
Reamintim că, în toamna anului 2008, Parlamentul a majorat salariile profesorilor cu 25%, însă Guvernul nu a pus în aplicare această prevedere legală, invocând, de asemenea, efectele crizei financiare. Metoda aleasă atunci a fost aceeași. A fost emisă o Ordonanță de Urgență de prorogare a termenului acordării acestor majorări. CCR a respins Ordonanța. Guvernul ulterior nu a pus însă în aplicare aceste majorări, iar efectul a fost acela că, în instanțe, au avut loc zeci de mii de procese, statul român fiind obligat, prin decizii judecătorești, să plătească profesorilor aceste sume.