Jurnalul.ro Ştiri Politică Planul lui Orban privind anticipatele, gândit „la virgulă”. Este sau nu PSD parte a acestui scenariu?

Planul lui Orban privind anticipatele, gândit „la virgulă”. Este sau nu PSD parte a acestui scenariu?

de Ion Alexandru    |   

Ludovic Orban a precizat, ieri, că alegerile locale vor avea loc cel mai devreme pe 14 iunie și cel mai târziu pe 21 iunie. Acest calcul demonstrează că primul-ministru demis și redesemnat cunoaște în detaliu și calendarul organizării alegerilor parlamentare anticipate, care, conform procedurilor de respingere succesivă a două Cabinete liberale și a dizolvării Parlamentului, pot fi convocate - ce coincidență! - cel mai devreme pe 14 iunie și, cel mai târziu, pe 21 iunie. Marjă luată în cazul în care Opoziția va dori, așa cum se discuta, ieri, pe holurile Parlamentului, să amâne prima „picare” cu o săptămână.

 

Guvernul Orban I a fost demis, prin moțiune de cenzură, în data de 4 februarie 2020, iar, pe data de 5 februarie, președintele Klaus Iohannis a anunțat numele premierului desemnat să alcătuiască un nou Cabinet, în persoana aceluiași Ludovic Orban. Birourile Permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au stabilit data votului de învestitură sau de respingere pentru luni, 24 februarie 2020, în plenul reunit. Rezultă, așadar, că între data moțiunii de cenzură și data votării se scurg 20 de zile calendaristice.

În eventualitatea aproape certă că votul pentru instalarea Guvernului Orban II va fi unul negativ, pe 24 februarie are loc prima respingere a premierului desemnat de președinte, moment de la care întreaga procedură este reluată. Estimând scurgerea unui termen similar cu cel anterior, rezultă că, dacă președintele României va face o a doua desemnare chiar pe 25 februarie, plenul reunit va fi convocat din nou la vot pentru data de 16 martie 2020. Când iarăși se preconizează, cu șanse mari de reușită, o nouă respingere, pentru a se intra în procedura constituțională de dizolvare a Parlamentului și de organizare a alegerilor legislative anticipate.

 

Cum se „aliniază astrele”

Ce înseamnă acest calendar? În primul rând că Ludovic Orban știe că va pica, la vot, de două ori în plen. În al doilea rând, mai știe că alegerile locale se vor organiza odată cu cele parlamentare anticipate, avansând pentru primele cea mai apropiată dată ziua de 14 iunie 2020. Și mai știe că prevederea din Ordonanța de Urgență a anticipatelor, adoptată în ședința din noaptea dinaintea moțiunii de cenzură, potrivit căreia se reduce termenul în care Guvernul trebuie să facă publică data convocării alegerilor parlamentare de la 90, la 50 de zile înaintea zilei votării, nu va fi aplicată. Presupunând, astfel, că acest calendar va decurge fără sincope și că Parlamentul va respinge și învestirea Guvernului Orban III în data de 16 martie, adunând 90 de zile prevăzute de lege, alegerile anticipate ar urma să aibă loc exact în data de 14 iunie 2020, împlinindu-se, astfel, prima variantă pe care Ludovic Orban a anunțat-o pentru organizarea alegerilor locale.

Interesant este că, ieri, pe piața politică a fost lansat un zvon conform căruia PSD, împreună cu Pro România și cu UDMR ar fi căzut la înțelegere să amâne cu o săptămână votul pentru prima respingere a instalării Guvernului Orban II, din data de 24 februarie, pentru data de 2 martie. Ceea ce prelungește întregul proces cu o săptămână, astfel încât a doua învestitură să pice la vot în data de 24 martie, în condițiile în care data de 23 martie cade duminica. Astfel calculând de la această dată cele 90 de zile până la organizarea alegerilor, rezultă că, în acest scenariu, alegerile parlamentare anticipate ar urma să fie organizate pe data de 21 iunie 2020. Adică exact pe scenariul celei de-a doua variante avansate de premierul Ludovic Orban.

 

Ludovic Orban devoalează calendarul politic. 14 sau 21 iunie – data alegerilor pentru primării și consilii județene. Termenele constituționale pentru alegeri parlamentare înainte de termen se împlinesc tot în aceeași perioadă

 

O prevedere constituțională poate arunca în aer acest joc

Există însă o prevedere constituțională care poate dejuca întregul plan construit de liberali pentru declanșarea alegerilor anticipate parlamentare odată cu cele locale, atât în data de 14 iunie, cât și în data de 21 iunie. Concret, este vorba despre Articolul 89 din Legea Fundamentală, care, la alineatul 1, prevede că „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Specialiștii în drept constituțional atrag atenția că dizolvarea Parlamentului nu poate fi declanșată decât după scurgerea unui termen de 60 de zile de la data primei solicitări a premierului desemnat de primire a unui vot de învestitură, iar această dată este fie luni, 24 februarie, fie luni, 2 mai. Indiferent în ce zi va pica la vot Guvernul Orban II, Klaus Iohannis nu ar putea dizolva Parlamentul înainte de data de 24 aprilie 2020. În aceste condiții Guvernul interimar are la dispoziție cinci zile pentru a publica, în Monitorul Oficial, Partea I, data la care urmează să fie convocate alegerile parlamentare anticipate, dar care nu pot avea loc cu mai puțin de 90 de zile după publicarea acestui anunț. Ceea ce, calendaristic, înseamnă ziua de 23 iulie 2020, care pică într-o joi. Perspectivă în care alegerile ar urma să fie organizate duminică, 26 iulie. În plină vacanță parlamentară, dar și într-o perioadă de concedii. Chiar și așa, având în vedere faptul că, de la revenirea din vacanță, actualul Parlament ar mai avea un mandat de maximum două luni, alegerile anticipate devin chiar inutile.

 

Ordonanța va fi atacată la CCR

Termenul de 50 de zile, redus de la 90 de zile, prevăzut în Ordonanța de Urgență a Guvernului Orban I pentru declanșarea alegerilor anticipate după dizolvarea Parlamentului are șanse aproape zero să fie aplicat. Săptămâna trecută, Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat că intenționează să atace actul normativ la Curtea Constituțională. Ulterior, reprezentanții UDMR au precizat că vor solicita, la rândul lor, Avocatului Poporului să atace această Ordonanță. Conducerea PSD a sesizat deja organismele europene cu privire la același act normative și, mai mult decât atât, așa cum „Jurnalul” a arătat, deja, într-o ediție precedentă, actul normativ în cauză poate fi lovit de nulitate, întrucât nu respectă exigențele rezultatului referendumului consultativ din anul 2009.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri