Românii citesc mai puţin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre ei declară că nu au citit niciodată o carte. În timp ce doar 5% dintre români susțin că merg la o bibliotecă publică pentru a citi sau împrumuta cărţi, 76% declară că nu au fost niciodată într-o astfel de instituţie. Situația este și mai alarmantă, pentru că citesc foarte puțin în special copiii și tineri. Într-o țară care se distanțează tot mai mult de lectură, un grup de parlamentarii aparținând PNL și USR-PLUS a simțit nevoia să elaboreze un proiect de lege prin care să fie instituită Ziua Națională a Lecturii. Ea ar urma să fie sărbătorită în fiecare an pe 15 februarie dacă va trece de votul Parlamentului. Necesitatea stringentă a unei astfel de zile este explicată de unul dintre inițiatorii proiectului prin faptul că ea creează cadrul derulării de activităţi care să încurajeze cititul la nivel naţional şi pe plan local. Cum însă cu o floare nu se face primăvară, nici decretarea unei zile speciale dedicate lecturii nu-i va apropia pe români și, în special, pe tânăra generație, mai mult de cărți. Acest divorț de cultură este o altă latură întunecată a degradării societății românești, pentru care o foarte mare responsabilitate o are clasa politică.
De exemplu, printre inițiatorii proiectului o regăsim pe Anisie Monica-Cristina (foto), fostul ministru al Educației, actualmente senator PNL. Ce a făcut însă doamna Anisie pe vremea când a condus destinele învățământului românesc pentru a-i face pe tineri să se întoarcă la lectură? A convins cumva Guvernul Orban, din care a făcut parte, să aloce, de exemplu, niște fonduri destinate copiilor din familii nevoiașe pentru a-și cumpăra cărți? A introdus în programa școlară cumva ore speciale dedicate lecturii? A lăsat cumva în urma sa la minister un program, o strategie care să-i facă pe tineri să redescopere plăcerea cititului? Evident că nu, dar din băncile Senatului ex-ministrul Anisie este lovit brusc de o inspirație divină și livrează națiunii un proiect grandios pe care s-au înghesuit, ca la talcioc, să-și aștearnă semnăturile încă 24 de parlamentari, pentru că, nu-i așa, dă bine în ochii electoratului să te arăți preocupat de lucruri subțiri, cum ar fi cititul. Proiectul se află încă în consultare publică până pe data de 22 mai, dar, cu siguranță, el nu va suscita niciun fel de interes.
Ziua Internațională a Cărții nu ne-a sensibilizat
De exemplu, din 1995, România sărbătorește și Ziua Internațională a Cărții, un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, în special pentru a promova cititul, publicarea de cărţi, dar şi drepturile de autor, notează în expunerea de motive inițiatorii proiectului. Tot ei însă recunosc că această sărbătoare, despre care cei mai mulți dintre români habar nu au, spunem noi, nu a avut efectul scontat pentru că iniţiativele de încurajare a lecturii au rămas, în special, la nivelul mediului privat, fără să existe un cadru legal pentru derularea acestora în şcoli sau instituţii culturale. De fapt, deși România sărbătorește Ziua Internațională a Cărții de 26 de ani, statisticile naționale și europene ne arată că stăm tot mai prost, de la an la an, când vine vorba despre citit. România a ajuns să se clasează printre ultimele ţări la testele PISA, iar rezultatele acestora din 2018 indică o rată a analfabetismului funcţional care ajunge la 41% la evaluarea de citire, arată o altă statistică invocată în inițiativa care se vrea progresistă. Eșecul Zilei Internaționale a Cărții, cel puțin în cazul țării noastre, nu a dat însă de gândit corifeilor din PNL și USR-PLUS și, în loc să vină cu un proiect care să extragă România din ghearele analfabetismului funcțional, ei au văzut soluția salvatoare într-o nouă sărbătoare.
(...) instituirea unui cadru pentru derularea de activităţi pentru încurajarea lecturii este, în ţara în care analfabetismul funcţional
afectează sute de mii de copii, este mai mult decât un gest simbolic. Este o necesitate de importanţă strategică pentru dezvoltarea societăţii româneşti. Legea pentru Ziua Naţională a Lecturii este, astfel, un început bun pentru promovarea lecturii drept catalizator pentru o societate dezvoltată şi educată.
Sebastian Burduja, inițiator, deputat PNL
Stârnirea pasiunii pentru citit s-ar putea amâna
Cu prilejul Zilei Naţionale a Lecturii se vor organiza activităţi culturale, sociale și educaţionale prin care se evidenţiază importanţa lecturii în viaţa tuturor românilor, în special în formarea copiilor şi a tinerilor. Această misiune va reveni autorităţilor publice centrale şi locale, organizaţiilor neguvernamentale, muzeelor de literatură, bibliotecilor publice şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul cultural şi educațional. În nota obișnuită a proiectelor inițiate de parlamentari care implică cheltuieli, nici acesta nu indică sursa banilor, lucru care, cu siguranță, nu va fi pe placul premierul Cîțu. Acest lucru ar putea face ca declanșarea pasiunii pentru citit să se amâne pentru o perioadă nelimitată.
Cum arată degradarea societății românești
- doar 6,2% dintre români se raportează la lectură ca la o modalitate de a-şi petrece timpul;
- doar 20% dintre români citesc o dată pe lună;
- doar 8% dintre români citesc zilnic;
- 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc;
- 40% este rata analfabetismului funcţional în România (elevul ştie să citească, dar nu reuşeşte să înţeleagă textul astfel încât să folosească informaţia dobândită pentru a rezolva probleme de zi cu zi);
- Aproape 50% dintre absolvenţii de studii liceale nu promovează examenul de bacalaureat şi au dificultăţi la evaluările naţionale;
Sursa: Expunerea de motive a proiectului