Anul acesta România a primit doar o tranșă de bani din PNRR și nici aceea întreagă. Este vorba despre 1,3 miliarde de euro din tranșa a treia, din cele circa două miliarde de euro disponibile. După revizuirea aprobată de Comisia Europeană, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro (față de 28,5 miliarde euro alocate inițial), din care 13,57 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 de miliarde de euro sunt împrumuturi în condiții avantajoase. România va trebui să finalizeze proiecte în valoare de aproape 10 miliarde de euro în următoarele opt luni (până pe 31 august 2026), cam tot atât cât a atras în ultimii patru ani, ceea ce pare o misiune imposibilă, după cum s-au mișcat până acum lucrurile la noi.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a depus pe 19 decembrie, la Comisia Europeană, a patra cerere de plată din PNRR, ea având o valoare de 2,62 de miliarde de euro. Cel mai devreme, bani ar putea ajunge în România în luna martie. În schimbul banilor din această tranșă, autoritățile de la București trebuie să facă dovada că au îndeplinit sau sunt pe cale să finalizeze 62 de reforme și investiții din program.
Între cele 62 de reforme și investiții se află:
- intrarea în vigoare a legilor Justiției;
- adoptarea legislației privind taxa de poluare și încurajarea achiziționării vehiculelor nepoluante;
- adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern, pentru reabilitarea a 13 baraje existente și pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor;
- înființarea și dezvoltarea birourilor pentru ghișeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei;
- finalizarea listării unui pachet de până 15% din acțiunile Hidroelectrica;
- operaționalizarea organismelor de achiziții centralizate;
- renovarea și/sau dotarea a peste două mii de cabinete de medici de familie cu echipamente medicale;
- aprobarea pachetului de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile de acordare a asistenței medicale, a medicamentelor și dispozitivelor medicale;
- modernizarea a 50 de centre comunitare (centre de zi și centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități);
- intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”, instruirea a 45.000 de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE;
- continuarea reformei companiilor de stat prin creșterea transparenței, numiri în funcțiile de conducere pe baza criteriilor de performanță.
Care este stadiul realizării componentelor PNRR
C1 Managementul apei - alocare 403,22 mil. euro
Executat: 97,62 mil. euro • 24,2%
C2 Protejarea pădurilor și a biodiversității - alocare 395,55 mil. euro
Executat: 143,5 mil. euro • 36,3%
C3 Managementul deșeurilor - alocare 468,95 mil. euro
Executat: 166,06 mil. euro • 35,4%
C4 Transport sustenabil - 5.452,23 mil. euro
Executat: 2.992,09 mil. euro • 54,9%
C5 Valul Renovării - 1.933,41 mil. euro
Executat: 1.164,48 mil. euro • 60,2%
C6 Energie - 367,88 mil. euro
Executat: 51,12 mil. euro • 13,9%
C7 Transformare digitală - 1.739,44 mil. euro
Executat: 373,81 mil. euro • 21,5%
C8 Reforme fiscale și ale pensiilor - 556,94 mil. euro
Executat: 284,79 mil. euro • 51,1%
C9 Sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare - 2.129,43 mil. euro
Executat: 306,15 mil. euro • 14,4%
C10 Fondul local - 1.649,54 mil. euro
Executat: 846,73 mil. euro • 51,3%
C11 Turism și cultură - 190,62 mil. euro
Executat: 78,78 mil. euro • 41,3%
C12 Sănătate - 1.338,82 mil. euro
Executat: 653,49 mil. euro • 48,8%
C13 Reforme sociale - 170,10 mil. euro
Executat: 37,88 mil. euro • 22,3%
C14 Buna guvernanță - 76,39 mil. euro
Executat: 37,04 mil. euro • 48,5%
C15 Educație - 2.792,19 mil. euro
Executat: 996,66 mil. euro • 35,7%
C16 RePOWER EU - 1.745,78 mil. euro
Executat: 103,09 mil. euro • 5,9%
Modernizarea infrastructurii de transport, mari restanțe
Pe lista proiectelor finanțate prin PNRR figurează și câteva legate de modernizare infrastructurii feroviare și construirea de autostrăzi. Astfel, administratorul infrastructurii feroviare, compania CFR SA, are în derulare proiectul „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș - Timișoara - Arad, Lot 2 Lugoj - Timișoara Est”. Cu o valoare de 1.136,27 de milioane de euro, cu opt luni înainte de terminarea PNRR-ului, gradul de realizare al lucrării în teren este de aproape 50%.
Al doilea proiect derulat în cadrul PNRR de CFR SA este cel referitor la electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor. Aici, Lotul 1 Cluj-Napoca - Aghireș are un grad de realizare în teren de 48% Lotul 2 Aghireș - Poieni de 51%, Lotul 3 Poieni - Aleșd de 15%, Lotul 4 Aleșd - Fontieră Ungaria de 24%.
În ceea ce privește construcția de autostrăzi, în PNRR figurează realizarea:
- Autostrăzii A7, secțiunea Focșani - Bacău
Lot 1, Focșani - Domnești, Târg, km 0+000 - km 35+600 - realizare 80%;
Lot 2, Domnești Târg - Răcăciuni, km 35+600 - km 74+380 - realizare 75%;
Lot 3, Răcăciuni - Bacău, km 74+380 - km 95+902,35 - realizare 41%;
- Autostrăzii A7, secțiunea Bacău - Pașcani
Lot 1, km 0+000 - km 30+300, Bacău (Săucești) - Trifești - realizare 39,3%;
Lot 2, km 30+300 - km 49+299, Trifești - Gherăești - realizare 37,4%;
Lot 3, km 49+299 - km 77+393,70, Mircești - Pașcani - realizare 39%;
- Autostrăzii A1 Lugoj - Deva
Lot 2: km 27+620 - km 56+220, Secțiunea Margina-Holdea - realizare 32,2%
RePOWER EU, cea mai slabă mobilizare
Cu numai 5,9% din fonduri atrase Componenta 16 RePOWER EU, stă cel mai prost la atragerea fondurilor europene din PNRR, chiar dacă a fost introdusă în PNRR ceva mai târziu. Planul REPowerEU este un fond al UE, în valoare totală de 20 de miliarde de euro, care a fost adoptat de Parlamentul European în luna februarie 2023. Acest plan vizează o creștere a rezilienței sistemului energetic al UE și setează o perspectivă asupra întregului sector. România finanțează această componentă prin granturi și împrumuturi.
Guvernul a prioritizat proiectele finanțate prin PNRR
Proiectele PNRR care nu sunt finalizate până la termenul-limită, 31 august 2026, vor fi eliminate de la finanțare, pentru că fondurile alocate acestora nu mai pot fi decontate după 31.08.2026, conform regulilor PNRR, iar România va pierde sume semnificative. În luna august, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență privind instituirea unor măsuri pentru prioritizarea și monitorizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și din programele naționale de investiții. Actul normativ a introdus un mecanism pentru clarificarea și transparentizarea proiectelor finanțate din PNRR sau din alte programe naționale de investiții. Conform ordonanței, proiectele finanțate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziție vor fi denunțate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizații, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv. Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depășit pragul de 30% vor fi menținute numai dacă există garanția finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE.
Proiecte care au pierdut finanțarea din cauza întârzierii demarării lor
- Un exemplu de eliminare de la finanțare este proiectul de dezvoltare a rețelei de transport cu metroul în municipiile București și Cluj, care aveau alocate inițial împrumuturi de 600 de milioane de euro, dar obiectivul s-a scos de la finanțarea PNRR.
- Au fost eliminate din proiectul de modernizare al căii ferate Arad - Timișoara - Caransebeș: Lotul 1 Caransebeș - Lugoj (un stadiu fizic de 1,1% în momentul eliminării, iulie 2025), Lotul 3 Timișoara Est - Ronaț Triaj Gr. D (realizare 10,27%), Lotul 4 Ronaț Triaj D-Arad (realizarea 15,60%)
- Nouă spitale au fost scoase de la finanțare în noiembrie. Este vorba despre:
- Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia - corp nou pentru oncologie și cardiologie intervențională;
- Centrul de Politraumă Pitești;
- Spitalul Județean de Urgență Pitești - laborator de radioterapie;
- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Oradea;
- Spitalul de Urgență al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București - sediu nou;
- Spitalul Județean de Urgență Giurgiu - corp nou pentru oncologie și neurologie;
- Institutul Regional de Oncologie Timișoara;
- Spitalul nr. 2 Vaslui - corp nou de clădire;
- Spitalul Județean de Urgență Bacău - corp nou de clădire.
- Unul dintre cele mai importante proiecte, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundațiilor - baraje și diguri - cu o valoare inițială de 340 de milioane de euro, a fost diminuat cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri prevăzuți la finanțare în PNRR, au mai rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro.
- Lanțul industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice avea inițial un buget alocat de 280 de milioane de euro, din împrumuturi, dar mai rămâne cu 50 de milioane de euro.
- Programul de mentorat Orizont Europa pierde cele 5 milioane de euro alocate inițial din împrumuturi.