Totuși, PICA și-a făcut efectele până la expirarea lui, în 2022, dar Primăria Generală nu s-a omorât cu măsurile menite să limiteze poluarea. Astăzi, în Capitală sunt depășiți toți indicatorii de calitate a aerului, arată o monitorizare a zonelor din jurul școlilor și spitalelor realizată pe parcursul acestui an de către Centrul pentru Politici Durabile (Ecopolis). Bucureștiul se află sub două proceduri de infringement, una pentru depășirea nivelului maxim admis pentru NO2 (dioxid de azot) și alta pentru depășirea nivelului maxim de PM10, unde deja municipalitatea a fost condamnată la CJUE.
Realizarea studiului, pentru care primăria condusă de Nicușor Dan este dispusă să plătească circa un milion de lei, fără TVA, urmărește, printre altele, identificarea principalelor surse de emisie, elaborarea hărților de poluare și identificarea măsurilor de reducere a emisiilor asociate. Fără PICA, Municipiul București este vizat de o procedură de infringement pentru depășiri constante ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5), dar și pentru incapacitatea de a monitoriza calitatea aerului, conform legii. În cazul în care nu se vor rezolva rapid aceste probleme, bucureștenii vor fi nevoiți să plătească incompetența edililor pentru că de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene vor veni sancțiuni financiare consistente. Potrivit platformei pentru măsurarea calității aerului aerlive.ro, principalele cauze ale poluării atmosferice cu PM10 și PM2,5 în București sunt:
-
traficul rutier (numărul tot mai mare de mașini existente în Capitală);
-
poluarea generată de construcții și șantiere ce nu respectă normele de organizare (lipsa legislației pentru controlul acestor lucrări, autorizații date abuziv etc);
-
lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi;
Cum arată cifrele poluării în București
Potrivit datelor colectate de Ecopolis anul acesta, situația poluării în București este dezastruoasă.
-
Poluarea cu NO2 este crescută în centrul orașului, puternic asociată cu traficul intens. Stația de monitorizare Ștefan cel Mare înregistrează cele mai mari concentrații de NO2 și frecvente depășiri ale mediei anuale de 40 μg/m3;
-
Poluarea maximă zilnică cu particule PM2,5 este de 7 ori mai mare decât valoarea maximă admisă (178 μg /m3 față de 25 μg /m3 admis);
-
În 101 zile din 266 zile analizate au fost înregistrate depășiri
ale valorii maxime admise de PM2,5;
-
4 din 9 luni au depășit valoarea maximă admisă pentru PM2,5;
-
Poluarea orară maximă a fost înregistrată la Spitalul Clinic
de copii „Dr. Victor Gomoiu” (PM2,5=371 μg/m3 pe data de 14 februarie;
-
29 din cele 30 de școli monitorizate au avut media anuală mai mare decât valoarea maximă admisă pentru PM2,5;
-
13 din 14 spitale monitorizate au avut media anuală mai mare decât valoarea maximă admisă pentru PM2,5
-
Depășirea limitei de PM10 (50 μg/m3) în 45 de zile din 9 luni;
-
Poluarea maximă zilnică este de 6 ori mai mare decât valoarea maximă admisă de PM10 (290 μg/m3 pe 14 februarie la Spitalul Colțea);
-
Luna februarie - cea mai poluată lună a anului depășind de aproape de două ori valoarea maximă admisă.
PICA a fost anulat de Tribunalul București, dar el și-a făcut totuși efectele până în 2022 când a expirat. Însă efectele lui au fost limitate sau chiar nule pe anumite segmente, principalul motiv fiind faptul că a fost prost întocmit. De exemplu, el nu prevedea nici un fel de restricții pentru zona de transport, care poluează cel mai mult, și mă refer la mașinile puternic poluante. Așa se face că Bucureștiul are două proceduri de infringement, pentru depășirea nivelurilor maxime de NO2 și PM10. Pentru ultimul am fost deja condamnați la CJUE și, probabil, vor urma și amenzile pentru că nu am făcut nimic pentru reducerea acestor emisii. Eu am tot vorbit la Comisia Europeană și cei de acolo spun că se va ajunge până la urmă la amenzi pentru București în acest caz. Acum, prin Legea mobilității urbane durabile (Legea nr. 155/2023 – n. red) orașele cu poluare mare sunt obligate să creeze în termen de doi ani zone cu emisii reduse și, din această perspectivă, ne așteptăm să vedem o reducere a poluării.
Oana Neneciu, Asociația Ecopolis
Traficul este cea mai importantă sursă de degradare a calității aerului din Capitală, potrivit Raportului de Cercetare privind Starea Mediului din București, el generând 80% din poluarea aerului din București. Aportul traficului rutier este de 90% din emisiile de monoxid de carbon, 59% din cele de oxizi de azot, 45% de compuşi organici volatili şi 95% din emisiile de plumb, mai arată raportul.
Un pas înainte pentru monitorizarea școlilor și spitalelor
Primăria Capitalei a instalat în cursul lunii septembrie, alături de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, 44 de senzori pentru monitorizarea calității aerului, la spitale și unități de învățământ din municipiu. Scopul instalării acestor senzori este de a identifica mai bine sursele de poluare și de a contribui la obținerea mai multor date despre calitatea aerului înconjurător, astfel încât Primăria Municipiului București să stabilească cele mai eficiente măsuri de reducere a concentrațiilor de poluanți din aer. Prin intermediul senzorilor se vor măsura concentrațiile de particulele în suspensie (PM10, PM2,5 și PM1) și dioxidul de azot.